# APELURI

Tabăra de Idei: Construiește-ți Orașul – apel de participare
22-25 septembrie 2015
Stockholm, Suedia

Fundația Culturală Europeană (FCE) lansează un apel deschis pentru idei inovatoare ce implică comunitățile și cultura în procesul de modelare, administrare și re-inventare a orașelor în care trăim și suburbiilor lor să contribuie la Tabăra de Idei 2015: Construiește-ți Orașul. FCE încurajează ”creatorii de idei și schimbare” să re-imagineze și re-inventeze orașul ca parte a programului Connected Action for the Commons.

Construiește-ți Orașul – tema Taberei de Idei 2015 – este despre aplicarea principiilor și eticii bunurilor colective în procesul de transformare a orașului, comunităților și economiei sale. Căutăm propuneri care explorează modurile în care oamenii lucrează împreună la dezvoltarea orașelor, suburbiilor sau satelor lor într-o manieră durabilă, prin cooperare socială și participare activă.

Vor fi alese 50 cele mai originale și inovatoare idei. Aplicanții selectați vor fi invitați să participe la a doua ediție anuală a Taberei de Idei, care va avea loc în Suedia între 22-25 septembrie. Tabăra de Idei este o platformă ce sprijină colaborarea și schimbul deschis și care dorește să creeze puternice colaborări trans-sectoriale.
Data limită pentru trimiterea aplicațiilor este luni, 13 Aprilie 2015.

apelul integral in RO / RU / EN

Pentru mai multă informație și pentru completarea formularului on-line de aplicație, vizitați Idea Camp 2015 – Open Call lab.
Formularul de participare poate fi descărcat la acest link.

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Iurii Amossov despre Noul Urbanism: ”Noul urbanism, despre care în Rusia nu se știe încă aproape nimic – reprezintă o încercare de luptă contra creșterii necontrolate a orașului prin restabilirea spiritului comunitar și sentimentului comunității. Noul urbanism combină elemente de arhitectură, planificare și urbanism, adunate în jurul cîtorva idei-cheie. Aceste idei sunt folosite la toate nivelele – de la planificarea unor regiui în cadrul orașului la planificarea unui cartier nu prea mare. Ideea principală a acestei strategii de dezvoltare – oamenii trebuie să trăiască, muncească și să se odihnească în același loc.
Un concept crucial pentru noul urbanism este cel al ”celor cinci minute de mers pe jos”. La o asemenea distanță (aproximativ un sfert de milă sau 450 metri) de fiecare casă trebuie să fie amplasate o stație de transport public, magazine, clădiri publice, spații pentru copii, locuri de odihnă și alte locuri de destinație cotidiană. Această distanță convențională desemnează ”comunitatea” în limitele orașului. Deplasarea se face pe jos, pe bicicletă sau pe mașină – pentru fiecare călător trebuie să fie drumul său comod. O asemenea comunitate este celula de bază a noului oraș.”
legătura: http://expert.ru/expert/2005/17/17ex-nauka2_5595/

2. Bugetul Participativ

Victor Chironda propune, pe Platzforma.md, inițierea procesului de implementare, în Chișinău, a bugetului participativ. ”Atunci cînd reprezentanții primăriei nu te mai reprezintă nu îți rămâne decît să te implici singur și să preiei controlul asupra situației. Așa au și făcut locuitorii orașului Porto Alegre, unul dintre cele mai populate oraşe din sudul Braziliei. Ei au implementat Bugetul Participativ – un proces prin care cetăţenii îşi prezintă cererile şi priorităţile pentru administrarea urbană, influenţând, prin discuţii şi negocieri, modul în care municipalitatea face alocările bugetare. Începând din 1989, toate repartiţiile bugetare pentru asistenţă socială din Porto Alegre au fost făcute numai la recomandarea delegaţilor populaţiei şi cu aprobarea consiliului local. Bugetul participativ a dus la îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică din Porto Alegre. Conectările la reţeaua de apă şi canalizare, spre exemplu, au crescut de la 75% din totalul gospodăriilor în 1988, la 98% în 1997. În mai puţin de un deceniu, numărul celor care participă la alcătuirea bugetului a atins 40.000 pe an, ilustrând capacitatea BP de a spori gradul de implicare al cetăţenilor. De atunci, BP a fost adoptat de sute de oraşe din întreaga lume şi chiar şi de unele guverne. Cu anumite deosebiri, bugetul participativ presupune adunări publice ce oferă cetăţenilor obişnuiţi şansa de a dezbate şi a exercita un oarecare grad de control asupra modului în care sunt cheltuiţi banii publici.”

Tot la acest subiect, Cosmin Vișan împărtășește experiența de implementare a bugetului participativ în orașul Cluj: ” Ce s-a întâmplat, de fapt, cu BP la Cluj? Pentru a avea o viziune cât mai completă, trebuie să ne gândim la trei etape: etapă de revendicare, cea de conlucrare şi cooperare şi cea de implementare. Toate sunt importante, chiar dacă cele mai vizibile sunt doar prima şi ultima. În etapă de revendicare, un grup de organizaţii şi cetăţeni, începând cu Adi Dohotaru şi Tinerii Mânioşi, au propus o bugetare participativă inspirată de Porto Alegre. Ideea era de a adopta un model de democraţie participativă care să ia din putere de la politicieni şi să o dea cetăţenilor. Cetăţenii, după cum am mai pomenit, ar fi decis cum se cheltuiesc banii publici, în dezbateri deschise tutoror. Revendicarea a avut un anumit succes, în vara lui 2012, în cursul alegerilor locale. Candidatul Boc s-a declarat în favoarea unor procese participative, care însă, nu au fost numite concret. După alegeri, procesul de persuasiune a continuat şi s-a părut, la un moment dat, că Primăria a acceptat. Membrii societăţii civile au aflat, din ziare, că Primarul a decis să facă un pilot BP pe Mănăştur. Surpriză plăcută, motiv de jubilaţie, o victorie a societăţii civile? Poate că da, considerând că Primăria a invitat ONG-uri, experţi din mediul acadmic, activişti să constitue un grup de lucru, unde să decidă de comun acord asupra unui proiect de buget participativ, pe care Primăria şi-l va asuma. Grupul s-a format şi aşa s-a intrat în a două etapă, cea de conlucrare şi cooperare între Primărie şi societatea civilă. Atenţie însă şi poate o lecţie pentru viitor: să notăm felul în care puterea a acceptat idea de BP. În timpul alegerilor în mod vag, cu o schimbare de limbaj, acela de ‘procese participative’ care pare nesemnificativ la început. Un alt lucru interesant e felul în care pilotul a fost anunţat: în presă, pe neaşteptate, un fel de anunţ tip ‘fiat lux’ provenind de sus în jos, şi fără prevenire prealabilă. Acestea pot părea detalii, dacă nu am ştii că tot restul procesului a continuat exact în acelaşi registru. (…) Ar fi uşor de zis că societatea civilă a fost manipulată, co-optată, folosită de Primărie pentru scopurile proprii de legitimizare, că a pierdut o bătălie de uzură, că a fost roasă de sistem, de nişte profesionişti. Ar fi uşor fiindcă, în parte, e adevărat. Dar, înainte de a ne îndrepta degetul acuzator către putere, ar trebui văzut şi că o societate civilă dezbinată, ce cade prea repede în acuze personale, ce nu are o strategie de negociere stabilită în prealabil şi o viziune clară a ceea ce doreşte, va fi uşor de manipulat prin manevre de întârziere, legalisme facile şi promisiuni nebuloase. La fel, tentaţia activiştilor în a se erija în experţi ai democraţiei, un fel de clasă de profesionişti în antecameră, îi îndeamnă să fie precauţi cu puterea, să nu strice relaţiile sau să pericliteze finanţările pe proiecte. Pe de o parte, avem un proiect de democratizare, acest BP de tip Porto Alegre, care nu provine în mod organic din rândul mediului activist, ci este o idee preluată din cărţi cetite şi articole de pe net. Pe de altă parte, există realitatea unui proiect finanţat de primărie, care e ceva concret, ce face bine în comunitate. Şi atunci mizele sunt inegale, fiindcă sau îţi periclitezi finaţarea (chiar dacă nu ar fi adevărat, şi Primăria nu face aşa ceva, ajunge să existe o mică frică) sau adopţi o poziţie ‘mai rezonabilă.’ În acest scenariu, raţiunea jocului dictează un singur câştigător…”
legătura: http://www.socialeast.ro/galusca-democratiei-participative/

3. Barcelona en Comú

Barcelona en Comú – o platformă independentă ce adună diverse grupuri de activiști (Ada Colau din mișcarea anti-evicție), ONG-uri și inițiative civile. Barcelona en Comú este mai mult decît o alianță politică construită cu scopul de a cîștiga alegerile din Barcelona – e o ”platformă cetățenească”, un vehicul pentru societatea civilă și mișcările sociale pentru a aduce munca lor în stradă și în comunitate. Platforma a apărut prin colaborarea și munca comună a unor mișcări sociale, organizații din societatea civilă și grupuri comunitare, multe dintre care au forjat relații apropiate în cadrul mișcării alter-globaliste de la începutul anilor 2000 și mai recent, în cadrul mișcării Idignados. Un puternic curent de participare civică era evident încă de la început, și acesta a fost intensificat de întîlnirile din cartiere, un proces deschis de selectare a candidaților și utilizarea instrumentelor on-line pentru o participare și transparență mai mare.
citește mai multe aici: https://www.opendemocracy.net/can-europe-make-it/mick-byrne/reinventing-urban-democracy-in-barcelona

4. The Washington Post a realizat o investigație despre modul în care se poate circula cu bicileta în orașele americane. Așa arată aceasta în capitala Washington DC.

legătura: http://www.washingtonpost.com/blogs/wonkblog/wp/2015/04/01/bleak-maps-of-how-cities-look-using-only-their-bike-lanes/

# LEGĂTURI

Arhitectură rebelă. Un documentar în 6 epizoade realizat de Al Jazeera despre arhitecți care folosesc ahitectura și designul ca forme de activism și rezistență în timpuri de criză socială, politică, urbană și de mediu. Epizoadele povestesc cazuri din Vietnam, Nigeria, Spania, Pakistan, Israel/Teritoriile Ocupate și Brazilia.
filmul poate fi privit aici: http://www.aljazeera.com/programmes/rebelarchitecture/

Prelegerea lui Ovidiu Țichindeleanu „Spaţiul public Bucureşti” 2007 din 5 februarie 2015 de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, în cadrul ciclului de conferințe Aproprierea prin Artă a Spațiului Public.
legătură video: https://vimeo.com/123849376

Între 16-31 ianuarie la Paris a avut loc prima ediție a Festivalului Domeniului Public, un prilej de reflecție asupra bunurilor culturale (romane, poeme, muzică, artă) care aparțin domeniului public și asupra modului în care căpătăm acces la aceste bunuri.
legătură: http://festivaldomainepublic.org/

Biblioteca Urbană oferă texte despre oraș și spații publice. Majoritatea din ele rezultate ale conferințelor, dezbaterilor și expozițiilor organizate de Centrul de Cultură Contemporană din Barcelona.
legătură: http://publicspace.org/en/library

editor: Vitalie Sprînceană
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public cu susținerea Fundației Culturale Europene.

Tags : idea camp, oberliht, orasul, spatii publice, Vitalie Sprinceana