Apa ca o necesitate / Water as a need
– – – scroll down for English version – – –
RO
– – – – –
“Fără apă nu este viață. Fără albastru, nu e verde.” – Sylvia Earle, biolog marin.
Apa este un subiect care atinge toată lumea, astfel am decis să dedicăm următoarele două proiecții documentarelor despre accesul la apă.
Directorul executiv al Nestle, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat în 2005 că “apa este un produs alimentar ca orice alt produs și ca orice alt produs alimentar ar trebui să aibă o valoare de piață”. El a negat mai târziu această afirmație, dar aceasta a arătat un mod clasic de gândire a marilor companii capitaliste și a coșmarurilor viitoare pentru toți oamenii care au acces rău la apă. Coșmarurile viitorului? Se întâmplă deja în locuri precum Bolivia timp de un deceniu.
Acest lucru este prezentat în “Water Rising”, un documentar despre oamenii din El Alto, care se străduiesc să acceseze apă curată și accesibilă. Aceste comunități încă mai cred într-o lume mai bună cu apă proaspătă.
În 2016, ei au trebuit să se lupte cu o secetă teribilă și statul a declarat starea de urgență pentru a strânge fonduri pentru a aduce apă populației. Războiul pentru apă în Bolivia încă nu a luat sfârșit…
Dar războiul pentru apă este o problemă la nivel mondial.
“Blue Gold – World Water War” arată că apa este acum sub puterea giganților corporativi și a guvernelor. Ei manipulează această resursă în prejudiciu populațiilor supraviețuitoare. Rezultatul va influența toată lumea.
Accesul la apă este o problemă veche și încă nu este rezolvată. Să ne ținem ochii deschiși să nu ne trezim într-o zi și să ne dăm seama că binele nostru comun a fost furat cu siguranță de la popor.
Această serie de proiecții este parte a programului Centrul Civic al Chișinăului – cinema în aer liber, și beneficiză de suținerea Ministerului Culturii al RM în cadrul proiectului CHIOȘC.
EN
– – – – –
“No water, no life. No blue, no green.” – Sylvia Earle, marine biologist
Water is a topic that touches everyone so we decided to dedicate the next two screenings to documentaries about the access to water.
The Nestle’s CEO Peter Brabeck-Letmathe said in 2005 “water is a foodstuff like any other, and like any other foodstuff it should have a market value.” He denied this allegation later, but that showed a classic way of thinking of the big capitalist companies and future nightmares for all the people who have bad access to water. Future nightmares? It is already happening in places like Bolivia for a decade.
This is shown in “Water Rising”, a documentary about people in El Alto, who are struggling to access clean and affordable water. These communities still believe in a better world with fresh water.
In 2016, they had to struggle with a terrible drought and the state declared an emergency state to raise fund to bring water to population. Water war in Bolivia is not finished…
But water war is a worldwide issue.
“Blue Gold – World Water War” shows that the water is now under the power of corporate giants and governments. They manipulate this resource to the detriment of the surviving populations. The result of this will influence everybody.
Access to water is an old problem and is still in movement. Let us keep our eyes open not to wake up one day and realise that our common good was definitely stolen from the people.
This series of screenings is organized as part of Chisinau Civic Center – open air cinema project and is supported by the Ministry of Culture of Republic of Moldova in the frame of KIOSK project.
Reîntoarcerea bicicletei / Le retour de la bicyclette / Return of the bicycle – cronică de carte
– – – scroll down for English version – – –
– – – veuillez défilez vers le bas pour la version française – – –
RO
Recenzie scrisă de Claire Beset la cartea Le retour de la bicyclette. Une histoire des déplacements urbains en Europe, de 1817 à 2050 de Frédéric HÉRAN ( La Découverte, 2015).
Bicicleta este un element-cheie pentru viitorul apropiat al orașelor noastre. Ea combină toate elementele esențiale pentru a construi orașele sustenabile de care avem nevoie. Într-adevăr, din cele mai vechi timpuri, orașele noastre au fost create conform diferitor criterii, și unul dintre cele mai substanțiale este transportul, mai recent cu ajutorul mașinilor. Astăzi, suntem conștienți că acest mijloc de transport nu mai este adecvat pentru viitor.
În schimb bicicleta este economică, ecologică, practică și rapidă. Putem afirma chiar și că ține de sănătatea publică. Desigur, gândiți-vă la asta! Când sunteți pe bicicletă, nu doar faceți mișcare, dar, în plus, nu produceți dioxid de carbon, așa că nu poluați, există mai puține șanse de boli respiratorii etc. Pe lângă asta, înseamnă mai puțină poluare fonică. Desigur, putem crede că, în calitate de cicliști, suntem într-o măsură mai mare decât șoferii victimele emisiilor automobilelor. De fapt, nu este adevărat! Din contra, respirați o atmosferă mai puțin contaminată decât pietonii și chiar șoferii (aerul din interiorul autovehiculelor este de două ori mai poluat decât cel din jur, fiind închis). Mai mult, bicicletele încearcă să utilizeze itinerarii mai calme și să evite vehiculele ce produc poluare.
Și mai uimitor, conform acestei cărți, angajații ce folosesc bicicletele ca mijloc de transport sunt mai puțin supuși absenteismului și sunt într-o formă mai bună. Așa că ce așteptăm?
Toată lumea știe că unele orașe sunt mai prietenoase cu bicicliștii decât altele. Olanda și Danemarca sunt încă cele mai bune din această categorie. Pasiunea lor pentru biciclete e legată de cultura lor, scrie Frédéric Héran. Putem remarca ușor că țările latine nu privesc cu prea multă bunăvoință la acest tip de transport. Cu toate acestea, avem senzația că orașele încep, câte puțin, să devină interesate, oferind autoserviri de biciclete și convertind piste pentru biciclete. Uneori, orășenii înșiși manifestă inițiativă. De exemplu, Asociația Better Block (Un cartier mai bun) le oferă localnicilor ce doresc ajutor posibilitatea de a converti piste temporare pentru biciclete. Aceste inițiative populare sunt accelerate și intensificate datorită tehnologiei și posibilităților pe care le oferă principiile open source. Totuși, implicarea instituțiilor este esențială pentru acest proces. Orașele se confruntă cu o serie de impedimente, nesemnificative ce-i drept, dar care, odată eliminate, pot ameliora situația (pavaje prea înalte, suprafețe proaste, capace lunecoase ale gurilor de canalizare…). Strasbourg este unul dintre orașele-pionier în acest domeniu în Franța. Aceste mici modificări îmbunătățesc securitatea cicliștilor în timpul călătoriei.
Apropo de securitate, în ciuda opiniei răspândite, utilizarea bicicletelor este mai puțin riscantă decât a mașinilor. Accidentele între pietoni și bicicliști sunt extrem de rare. E mult mai periculos să mergi cu un scuter sau o motocicletă.
Cu toate acestea, un dezavantaj al acestei practici este dependența de condițiile climatice. Ce e mai pasionant decât să mergi la lucru pe bicicletă pe timp de ploaie sau pe un drum acoperit de gheață neagră? Totuși, țările scandinave și batave nu sunt prea cunoscute pentru vreme însorită.
Pe de altă parte, acest mijloc de transport se confruntă cu lipsa unor infrastructuri precum pistele pentru biciclete, parcările acoperite pentru biciclete, garajele…
Dar municipalitățile iau măsuri. Treptat, orașele le cer diferitor contractanți să adauge spații de parcare pentru biciclete. Stațiile de tren merg și ele pe acest drum.
În Suedia se construiește un bloc de locuit. Special pentru cicliști. De fapt, arhitecții care lucrează asupra proiectului sunt conștienți de cât spațiu au nevoie mașinile într-o clădire. Ei nu au vrut să irosească acest spațiu și le-a venit ideea să promoveze noul mod de viață urban, oferind apartamente concepute doar pentru cicliști. În cartier au fost lansate câteva inițiative ce să atragă atenția asupra cauzei. În prezent e disponibil un atelier în care îți poți repara singur echipamentul. Sunt inițiative bune pentru a populariza întoarcerea bicicletei în orașele noastre. Unele lucruri extrem de simple îi pot încuraja pe toți să încerce acest mod de viață. De exemplu, multe magazine de biciclete din Berlin oferă gratuit pompe tuturor doritorilor.
Unele orașe caută noi posibilități de a se adapta la un stil mai „verde” – de exemplu, Barcelona, cu principiul „supercartierelor”. Într-adevăr, planul urbanistic al lui Cerda tinde către o hartă a orașului cu străzi perpendiculare, un plan hippodamian. În legătură cu poluarea, proiectul are ambiția de a adăuga spații verzi. Apropo, pe unele străzi va fi interzis accesul mașinilor, iar locuitorii vor trebui să respecte limita de viteză de 10 km/h. Vor fi disponibile noi piste pentru biciclete. În același timp, va fi îmbunătățită rețeaua de transport public (va crește frecvența autobuzelor, vor apărea noi stații și linii). Propunerea are ca scop reducerea traficului cu 20%. În același timp, va crește durata curselor cu mașina, stimulându-i pe șoferi să renunțe la acest mijloc de transport.
Bicicleta este și o modalitate excelentă de a practica turismul. Mulți se bucură de rețeaua europeană de trasee pentru cicliști, ce le oferă posibilitatea de a călători prin diferite state-membre.
În cele din urmă, ne putem întreba cum evaluăm acest dispozitiv cu două roți în mințile noastre. Ce putem spune despre notorietatea bicicletelor? De ce trebuie să ne gândim la asta, mă veți întreba. Pur și simplu pentru că reputația ei are un impact mult mai mare decât ne-am imagina asupra utilizării ei cotidiene. De fapt, când vorbim despre asta cu bunicii noștri, putem remarca o anumită nostalgie în vorbele lor. Acest mijloc de transport le amintește de copilărie, adolescență, viața activă… Era ceva obișnuit să circule pe bicicletă. Străzile orașelor industriale erau pline de biciclete la ora de vârf. Din acest motiv, șoferii de automobile luptau să-și facă drum. Odată cu trecerea timpului, după democratizarea mașinilor, datorită producției masive legate de taylorism, au decis natural să-și ia mașină, căutând călătorii mai bune. Apoi, întrebați-vă părinții. Pentru ei, bicicletele simbolizează jocul de copii, nimic mai mult. Tinerețea lor a fost marcată de celebrele Solex, Mob… Aceste motorete au devenit mai ieftine și, datorită marketingului, adolescenții le asociau cu un sentiment al libertății. Datorită legii franceze, e posibil să ai una chiar când împlinești 14 ani, exact în mijlocul adolescenței. Astăzi, în licee, lumea își mai împrumută motoare pe două roți.
Tinerii activi au față de biciclete o atitudine mai favorabilă decât alte generații. În orice caz, în orașele mari din Franța, Europa, America, bicicletele cunosc o nouă eră, o nouă cultură. Totuși, asta nu se întâmplă decât rar, dacă se întâmplă în genere, în afara acestor zone urbane. Desigur, vorbesc despre trendurile „bobo” și „hipster”, orientate spre un mod de viață ecologic, sustenabil. În același timp, succesul bicicletelor fixie în orașele europene și americane este ușor de remarcat. Putem să le mulțumim pentru asta anume lor. Putem întâlni tot mai mulți tineri circulând cu bicicletele prin oraș. Ceea ce i-a convins să se alăture cauzei e mai mult problema economică decât cea ecologică. Ei au una sau câteva biciclete personale. Mai mult, companiile trebuie să se adapteze, oferind parcări securizate pentru biciclete. Corporațiile noi sunt interesate într-adevăr de acest fenomen. Pun acest lucru în legătură cu societățile trendy numite startup-uri, care le oferă angajaților lor un spațiu de muncă mai plăcut. Cel mai cunoscut exemplu e Google. La sediul central al companiei internaționale, bicicletele sunt accesibile gratuit peste tot. Riscul este de a asocia acest fenomen cu o clasă socială și a atrage rușinea în raport cu ce ar putea spune alții. Majoritatea văd posesiunea unei mașini drept cucerire. Ea ne lasă să ne demonstrăm, într-o anumită măsură, succesul. Mai mult, studenții sunt atrași mai curând de transportul public (tramvai, autobuze), biciclete, skate-uri. Din experiența mea, bicicletele de la stațiile de autoservire sunt folosite mai des de tineri decât cele personale. În primul rând, nu toți studenții au o parcare pentru biciclete lângă blocul sau apartamentul lor, dar au în apropiere o stație de biciclete. Nu trebuie să aibă grijă de întreținerea bicicletelor și nu riscă să le fie furate. Un abonament anual este avantajos, mult mai accesibil decât cele la transportul public. Mai mult, bicicletele de la autoserviri sunt accesibile oricând, spre deosebire de transportul public. E un avantaj pentru cei care sunt „păsări de noapte”. Totuși, există unele dezavantaje ale acestei practici care nu se atestă în cazul bicicletelor personale. În primul rând, stația de biciclete de lângă apartamentul sau școala dvs. poate fi goală sau plină de biciclete într-o stare proastă.
În plus, aspectul estetic. Trebuie să recunoaștem că bicicletele de la autoserviri nu sunt atât de atrăgătoare ca bicicletele fixie sau cele vintage. De fapt, în SUA, bicicletele fixie își revin începând cu anii 90. La început, erau folosite doar de atleți. Erau apreciate, datorită eficienței lor, și de curierii din New York. Acest tip de bicicletă se caracterizează prin lipsa frânelor și pinion fix. Din acest motiv, ele sunt extrem de ușoare, iar absența accesoriilor inutile ajută la evitarea furturilor. Mai ușoare, deci mai rapide, cu ghidoane mai scurte decât de obicei, deci perfecte pentru slalom printre mașini în timpul ambuteiajelor. Brandurile celebre profită de acest nou echipament urban pentru a atrage un nou grup de clienți, „milenialii”. Așa au făcut Louis Vuitton, cu campania de marketing „Bike Polo”, și chiar și Armani Jeans. Se finanțează noi campanii, pentru a profita din plin de această oportunitate. Bicicleta a devenit un accesoriu fashion.
Bicicleta și tehnologia se combină din ce în ce mai mult. China cunoaște supremația automobilelor ca mijloc de transport individual. Dar e evident că o asemenea soluție nu e sustenabilă. În absența serviciilor de autoservire de care dispunem noi (Vélib, Vélov), două startup-uri și-au lansat aplicațiile: Ofo și Mobike. Conceptul e simplu. Scanați un flashcode pe bicicletă și primiți printr-un mesaj lock code-ul. Puteți s-o lăsați unde vreți, apoi să căutați în apropiere altă bicicletă. Nu e nevoie să se convertească stații de biciclete. Apropo de parcările închise pentru biciclete, Japonia a creat prima asemenea parcare complet automatizată. Datorită ECOcycle, se câștigă timp și spațiu, în schimbul unei plăți lunare modeste de până la 13€. Probabil, în curând serviciul va fi introdus și în alte țări.
Principala dificultate care frânează acest trend începând cu anii 2010 este coabitarea necesară a tuturor mijloacelor de transport. Acest lucru a prevenit mereu evoluția bicicletelor, stimulând-o pe cea a automobilelor. Această relație este periculoasă pentru utilizatori și impune o transformare radicală a măsurilor. Cea mai bună soluție este, fără îndoială, interzicerea accesului mașinilor în centrele istorice, pentru a ne proteja securitatea. Experimentele în acest sens încercate în unele orașe s-au soldat cu succes (Freiburg-im-Breisgau, Germania, în 1973). Desigur, această alternativă pare extremă și restrictivă, dar necesară. Ține de adaptarea obiceiurilor și relațiilor noastre la stilul de viață urban. Începutul va fi dificil și imperfect. Va merita, desigur. Primele măsuri ale acestui plan au fost deja lansate în mai multe țări europene, precum Italia, cu ZTL (zone cu trafic limitat), inspirându-i pe alții. Această strategie constă pur și simplu într-o moderare a traficului, instalând zone cu limita de viteză de 30 km/h, spații de întâlnire în centrele orașelor. Aceste reguli vor reduce ciocnirile datorită apropierii dintre mașini și biciclete.
În Chișinău, bicicletele nu sunt prezente în peisajul urban. Putem să remarcăm un anumit număr de biciclete la sate. Trotuarele, străzile nu sunt adaptate pentru biciclete, fapt ce generează riscuri. Trotuarele sunt pline de automobile parcate sălbatic de șoferi. Singurul mod de a ne asigura că lucrurile se mișcă înainte ar fi conștientizarea faptelor de către instituții prin intermediul planului local de urbanism în curs de elaborare. Singurele locuri din capitala Moldovei în care se poate merge comod pe bicicletă sunt parcurile (Valea Morilor, de exemplu), care sunt perfect adaptate. Totuși, această situație reduce mersul cu bicicleta la petrecerea timpului liber, în loc s-o privească drept vehicul utilitar.
Frédéric Héran descrie calea acestei invenții în întreaga lume, încercând chiar să-i conceapă viitorul. Ia drept exemplu cazuri precum Olanda, Italia, Franța, Germania, ca să menționăm doar câteva.
Să revenim pe pistă!
-
FR
–
EN
In Chisinau, bicycles are not present in the urban landscape. Otherwise, we can notice some in countryside. Pavements, roads are not adapted for bikes which can be risky. Pavements are crowded by wild parking’s car drivers. The only way to be sure that things moves forward would be a knowledge of facts by institutions through LUP (Local urbanism plan) in designing. Moldovan’s capital areas where you are able to ride a bike are only parks (Valea Morilor for instance), which are totally adjusted. Nevertheless, it aims bike to simple value of a leisure instead of a utility vehicle.
Frédéric Héran tends to trace this invention’s path known around the world, conceiving even its future. He takes for instance cases like Netherlands, Italy, France, Germany, to mention some of them.
Let’s get back on track!
Legături/Références/Notes:
Les voitures et la ville: https://youtu.be/E9-mqOil5dY
#13 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
1. Pe 12 ianuarie 2017, încînd cu ora 18.00, la Zpațiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău), vă invităm la prezentarea Anastasiei FELCHER: Cum literatura (nu) păstrează patrimoniul arhitectural: cazul Colinei Pușkin din Chișinău.
Prezentarea este dedicată relației dintre literatură și spațiul urban pe exemplul unei zone a orașului Chișinău. Datorită prezenței în oraș, în anii 1820 ai sec. XIX, a poetului rus Aleksandr Pușkin, o serie de locuri legate de Pușkin în mod real sau închipuit au devenit locuri ale memoriei încă în veacul trecut. Aceste locuri sunt concentrate cu precădere în centrul istoric al orașului, inclusiv parcul orășenesc ce-și are și el partea sa de legendă. După al Doilea Război Mondial, ”Chișinăul Pușkinist” s-a ”mutat” spre casa-muzeu dedicată poetului (inaugurată în 1948), care se găsește în regiunea Colinei Pușkin. Prezența acestei clădiri – important monument cultural în canonul sovietic și loc de ”pelerinaj” cultural – nu a putut preveni însă demolarea patrimoniului arhitectural al zonei din imediata apropiere, care, pînă prin anii 1970 nu era considerat drept un lucru valoros ce ar merita păstrat. Prezentarea urmărește evoluția ideii ”Colinei Pușkin” ca obiect de patrimoniu rus și local, cu începere din a doua jumătate a sec. XIX pînă în zilele noastre.
Prezentarea va fi în limba rusă.
Prezentarea face parte din ciclul Orașul și Culturile Lui și e organizată sub egida Bibliotecii Spațiului Public, proiect susținut de Fundația Culturală Europeană în cadrul progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune.
2. Pe durata Școlii Internaționale de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” desfășurată în luna iulie 2016 în Parcul Zaikin din Chișinău, participanții – specialiști din domeniul arhitecturii, urbanisticii și peisagisticii au realizat o serie de intervenții – amenajarea nisipierei și a terenului de joacă, terenului de sport, căsuța din copac, extinderea centrului comunitar cu o masă pentru prepararea bucatelor și mixarea muzicii etc. În cadrul școlii un grup de arhitecți-peisagiști, sub îndrumarea dr. peisagist Diana Culescu (Ana-Maria Țoni, Georgiana Strat, Corina Fisticanu, Tudor Elian) a realizat Carta Vegetației Parcului Zaikin.
Studiul constată că, deși situația vegetației din parc în ansamblu este relativ satisfăcătoare, starea arborilor se va înrăutăți din cauza tăierilor realizate necorespunzător. Echipa de specialiști sugerează necesitatea unor intervenții corecte pentru a restabili viabilitatea arborilor cât și necesitatea supravegherii regulate a potențialelor riscuri, astfel încât să fie posibilă evitarea accidentelor.
Carta a fost transmisă administrației Î.M. ”Spații Verzi” pentru a servi drept instrument cu ajutorul căruia să poată gestiona amenajarea și întreținerea arborilor din acest spațiu.
3. Asociația Oberliht a obținut un mic grant în cadrul proiectului ”Centrul de inovații sociale din Moldova”, lansat pe platforma imipasa.md de catre PNUD Moldova. Proiectul prevede reabilitarea cișmelei din Parcul Zaikin, conectarea ei la sursa de apă publică și transformarea ei într-o sursă publică de apă gratuită pentru utilizare de către toți locuitorii zonei.
În scopul elaborării designului cișmelei publice, Asociația Oberliht a demarat un concurs de proiecte pentru arhitecți.
Proiectele propuse vor conține obligatoriu următoarele piese desenate și prezentate pe format A3:
– Vedere de sus a cișmelei Sc. 1:50 care va cuprinde cișmeaua și amenajările aferente cu o suprafață de pînă la 3×3 m (9 m2);
– Fațade din toate patru direcții Sc. 1:25;
– Două secțiuni Sc. 1:25 care să explice principiul funcționării și materialele folosite;
– Minimum două vizualizări 3D din care să fie clară volumetria cișmelei;
– O schemă inginerească de funcționare a cișmelei;
– Specificul și cantitatea necesară de materiale.
premiul 1 – 1200 lei
premiul 2 – 800 lei
premiul 3 – 500 lei
Proiectele (în format de 1-4 planșe color sau alb-negru, schițe sau desene 3D însoțite de un CV cu datele de contact (telefon, email)) vor fi expediate în format PDF până pe data de 21 ianuarie 2017, ora 14.00 pe adresa de email: civic.chisinau@gmail.com
Arhivele cu volum mai mare de 10 Mb sa fie transferate cu ajutorul serviciului de transfer wetransfer.com
Iris Andraschek, Freier Badebrunnen, Loosdorf, 2007
4. Proiectul COMUS (Strategii Urbane Ghidate de Comunitate în Orașe Istorice) a selectat trei proiecte de reabilitare și dezvoltare urbană în orașul Soroca.
Primul dintre ele este proiectul de reabilitare a Falezei Nistrului, un veritabil simbol al orașului Soroca și unul dintre spațiile publice locale emblematice. Având ca element central Cetatea Medievală, porțiunea de peste 4 km a malului Nistrului, împreună cu spațiile deschise adiacente, oferă o serie de oportunități de recreere activă și pasivă, festivaluri și spectacole în aer liber pentru comunitatea locală. Proiectul prevede regenerarea falezei în conformitate cu metodele și practicile internaționale de succes, inclusiv prin încurajarea participării comunității la procesul de reabilitare. Se preconizează faptul că prin amenajarea și valorificarea spațiilor respective, va fi mobilizat și va beneficia un număr mare de locuitori, artiști, arhitecți, meșteri, care vor avea posibilitatea să participe direct. În același timp, implementarea proiectului va avea un impact economic semnificativ, inclusiv prin atragerea turiștilor din țară și din străinătate.
Al doilea proiect vizează reabilitarea Colegiul ”Mihai Eminescu”, o instituție de învățământ postsecundar din Soroca, având un istoric de peste 100 de ani. Proiectul propus se axează pe valorificarea clădirii istorice principale a complexului, fostul gimnaziu de fete ”Domnița Ruxandra”, monument de arhitectută de categorie națională. Administrația Colegiului își propune reorganizarea și utilizarea edificiului pentru formare profesională continuă a cadrelor didactive din oraș și din localitățile învecinate.
Al treilea proiect își propune reabilitarea clădirii Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca. ropunerea de proiect se axează pe reabilitarea clădirii în scopul modernizării instituției în conformitate cu necesitățile actuale ale comunității. Astfel, vor fi încurajate activități suplimentare, cum ar fi cercetarea, ateliere de restaurare, evenimente culturale și comerciale. Modernizarea clădirii va presupune, de asemenea, utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi introducerea panourilor digitale, sisteme de orientare în limbile de circulație internațională și instrumente digitale cum ar fi tururile virtuale.
Proiectele vor fi supuse elaborării unui studiu de fezabilitate detaliat, ce va determina cu exactitate modul de folosință și avantajele economice și sociale ale reabilitării. Următoarea etapă o va constitui promovarea în scopul atragerii potențialilor finanțatori.
5. Expoziția magi*k – o tehno-arheologie a orașului București, de la radio la internet - expoziție interactivă despre istoria apariției mass media în București. Expoziția pornește de la antenele radio art deco și ajunge la epoca contemporană, când orașul e pus în priză la rețeaua globală – o explorare neobișnuită a orașului ascuns, privit printre antene bricolate, rețele de cartier, puricii din televizor și pixelii colorați ai lumii magice de azi.
Azi vedem o diversitate de antene pe acoperișurile caselor și blocurilor din București ce par niște obiecte fără sens, dar care vorbesc despre fenomenul tehnologic cu cel mai mare impact asupra societății: apariția culturii media. Această istorie pornește de la momentul apariției radioului în Bucureşti în anii ‘20, când antenele radio erau un simbol al unei cuceriri tehnologice epocale, afișate cu mândrie în arhitectura art deco și pe clădirile moderniste. În perioada de după război, când radioul și TV-ul deveniseră tehnologii de masă, în România blocurilor comuniste apar antenele improvizate și bricolate pentru a accesa cât mai multe posturi, ca formă de rezistență față de izolarea politică a țării. Imediat după anii ‘90, acestea sunt înlocuite de parabolice și ulterior de acces la media facilitat de cablu și, azi, de fibră optică.
# ACTIVISM
1. Pretura sectorului Botanica, anunță despre organizarea și desfășurarea consultărilor publice cu privire la proiectul „Planul Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu nr. cadastral 0100101265 din str. Trandafirilor, 6″ (Parcul Valea Trandafirilor) în data de 5 ianuarie 2017, ora 10.00, în incinta Preturii sectorului Botanica. Prezentarea publică a proiectului va fi asigurată de autorul proiectului, S.R.L. „Arh-Est Studio”.
Proiectul presupune construcția unor blocuri locative și unități comerciale pe teritoriul restaurantului Doina. Invităm toți cetățenii activi, societatea civilă și mass-media să vină la aceste discuții publice pentru a-și expune poziția privind acest proiect.
Recomandările pot fi expediate în adresa Preturii de sector: str. Teilor, 10, MD – 2043 sau în adresa electronică a Preturii: pretura_botanica@mail.md
2. Un grup de locatari din zona Cinematografului Gaudeamus a acționat în judecată primăria mun. Chișinău împotriva autorizației de desființare a Cinematografului, eliberată în luna august 2016. Dosarul Diomidova Ana Stefan vs Primăria mun. Chișinău este examinat de Judecătoria Ciocana (judecător Victor Burduh). Următoarea ședință va avea loc pe data de 9 ianuarie 2017, ora 14.00.
Textul demersului: https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
Amintim că Petiția împotriva demolării Cinematografului Gaudeamus încă poate fi semnată.
3. Curtea Supremă de Justiție a decis ca recursul declarat de compania FinPar (cazul Cafeneaua Guguță) conține temeiurile de declarare a recursului prevăzute de codul de procedură civila. Un complet de judecători urmeaza sa examineze argumentele ambelor părți și va decide dacă casează sau menține decizia Curtii de Apel.
Următoarea ședință va avea loc pe 18 ianuarie 2017.
# CHIȘINĂU
1. Rețeaua Civică Urbană, Centrul de Informare pentru Autoritățile Locale și Fracțiunea Blocului Electoral „PPEM – Iurie Leancă” din Consiliul Municipal Chișinău, au lansat proiectul privind introducerea bugetării participative (civile) în municipiul Chișinău. Proiectul oferă o platformă prin intermediul căreia cetățenii ar participa mai activ la procesul de administrare a orașului, contribuind la transformarea relației cetățean-autorități. Acesta va contribui la creșterea participării și a calității democrației locale, va promova pluralismul de opinii și discuțiile publice, va stimula incluziunea vocilor excluse și a grupurilor subreprezentate. De asemenea, acest buget ar contribui la realizarea justiției sociale și ar asigura un grad sporit de control civic.
Astfel, locuitorii municipiului Chișinău, cu vârsta mai mare de 16 ani, vor putea depune dosare de participare la capitolul bugetului civil în baza unui formular de cerere publicat pe pagina web a Primăriei municipiului Chișinău, împreună cu o listă a locuitorilor municipiului Chișinău, care sprijină această propunere.
Proiectele vor fi clasificate în două categorii: proiecte mici și proiecte mari.
Proiecte mici sunt acele în care valoarea costului de implementare se încadrează de la 30 mii lei până la 100 mii Lei. Suma totală rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora fiind de 1 milion Lei. Proiecte mari sunt acelea în care valoarea costului de implementare se încadrează de la 100 mii lei până la 500 mii lei, suma totală rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora fiind de 2 milioane lei.
Direcția Relații Publice a Primăriei municipiului Chișinău va colecta proiectele depuse și va convoca ședința echipei de lucru pentru Bugetul Civil, în scopul de a efectua evaluarea tehnică a proiectelor. Componența echipei va include câte un reprezentant ai Direcției administrație publică locală și un reprezentant al Direcției relații publice. De asemenea, consilierii municipali pot participa la ședința echipei de lucru și se pot expune pe marginea proiectelor.
Cei interesaţi îşi pot prezenta opiniile pe marginea proiectului în formă scrisă (maxim 3 pagini), până la data de 13 ianuarie 2017, la următoarea adresă de email: victor.lutenco@gmail.com
Consultațiile publice asupra proiectului vor avea loc pe 18 ianuarie 2017, ora 10.00, în Sala de Şedinţe a Primăriei municipiului Chişinău.
Pentru detalii și discuții urmăriți:
blogul Bugetării Participative în Chișinău pe adresa: https://bugetparticipativ.wordpress.com/
grupul de facebook al proiectului: https://www.facebook.com/groups/231865187243147/
grupul de odnoklassniki al proiectului: https://ok.ru/group/53095640006797
2. Biroul Național de Statistică a Moldovei a publicat raportul Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-septembrie 2016. Raportul conţine informaţii statistice trimestriale despre situaţia economică, socială şi demografică a municipiului Chişinău. Publicaţia conţine indicatori statistici vizînd: industria, agricultura, investiţii în active materiale pe termen lung, transporturile, comunicaţiile, turismul, comerţ şi servicii, asigurări, remunerarea muncii, forţa de muncă şi şomajul, situaţia demografică, infracțiuni. De asemenea, în publicaţie sînt prezentate precizări metodologice cu referinţă la datele expuse.
3. Platforma comunitară PRIMĂRIA MEA inițiază o rubrică nouă: „Ce se’ntâmplă, Chișinău?” în cadrul căreia locuitori ai municipiului vor prezenta ştiri despre Chişinău. Prima ediție, din 6 decembrie 2016, l-a avut drept prezentator pe blogger-ul Nicu Apostu. A doua ediție, din 13 decembrie 2016, a fost prezentată de trainer-ul Sergiu Cibotaru.
# IDEI ȘI PRACTICI
1. Primariamea.md a realizat o serie de materiale despre pasajele subterane de pe teritoriul mun. Chișinău. În luna iulie, echipa primariamea a îndemnat chișinăuienii să evalueze starea trecerilor subterane din oraș. La sondaj au participat 485 de persoane. La întrebarea „Ce vă deranjează cel mai mult?”, 45,3% din respondenți au spus că subteranele sunt murdare, 30,9% dintre cei chestionați le consideră distruse, iar 12,7% califică subteranele ca fiind periculoase.
Câteva informații despre modalitatea în care sunt gestionate subteranele la moment:
– Din 18 pasaje pietonale subterane, 16 sunt transmise în locațiune, în baza a 31 de contracte, dintre care 16 sunt expirate;
– În perioada anilor 2013-2015, DGTPCC a prelungit termenul de locațiune pentru 15 contracte, prin actualizarea datelor în baza unor informații care și-au pierdut actualitatea;
– DGTPCC nu a efectuat inventarierea suprafețelor tuturor pasajelor subterane pentru a stabili situația reală privind suprafața arendată, agenții economici locatari și sublocatari, genurile de activitate etc;
– există deficiențe ce țin de calcularea plăților pentru chirie și disciplina de plată. Datoriile recalculate practic nu s-au încasat și au atins, la situația din 01.01.2016, suma de 11,1 mil. lei;
– Autoritățile au permis desfăşurarea activităţilor comerciale în pasajele subterane unor agenţi economici care refuză achitarea chiriei, cu care nu sunt încheiate contracte de locaţiune, precum şi pentru care nu există acordul CMC de dare în sublocaţiune a acestor spaţii. Aceste practici duc la utilizarea patrimoniului public de către persoane neautorizate de proprietarul bunului (CMC) şi contribuie la îmbogăţirea neîntemeiată a unor agenţi economici în detrimentul bugetului municipal;
– Acordarea autorizaţiei de comerţ şi prestări servicii s-a efectuat în baza indicaţiei viceprimarilor municipiului, prin ce s-au creat favoruri şi premise privind perpetuarea fenomenului de protecţionism şi bunăstare ilicită în detrimentul intereselor publice;
– Pentru a se eschiva de responsabilitatea gestiunii adecvate a pasajelor pietonale subterane, în ultima perioadă de timp, cu aportul unor direcții ale Primăriei mun. Chișinău, DGTPCC a instituit o practică relativ nouă privind întreținerea pasajelor, din contul edificării construcțiilor deasupra intrărilor în pasajele pietonale;
– În lipsa acordului CMC, licitațiile pentru obținerea dreptului de reconstrucție și amenajare a intrărilor-ieșirilor din pasajele pietonale subterane au fost desfășurate contrar prevederilor regulamentare.
Subiectul subteranelor apare ocazional în vizorul presei, iar linia principală a reportajelor este aceeași: mizerie, întuneric, pericol, groază. Dintre problemele cele mai importante legate de subteranele din Chișinău au fost identificate următoarele:
– Scările sunt distruse, iar pe pereții subteranelor sunt rămășițe de publicitate și anunțuri care în mod evident fac ca subteranele să arate inestetic (dovezile sunt chiar aici);
– Balustradele sunt distruse și murdare sau lipsesc în general;
– Unele subterane sunt parțial iluminate sau nu sunt iluminate deloc;
– Rampele de acces sunt învechite și demult nu mai corespund necesităților pietonilor, dar și cerințelor codului menționat mai sus. Nu există subterane ale căror rampe să fie îngrădite cu parapete;
– Colectorii de apă din interiorul subteranelor sunt distruși, iar unele subterane se inundă pe timp de ploaie.
2. Lamia Kamal-Chaoui și Amy Liu scriu, pe platforma Project Syndicate că dezvoltarea durabilă depinde de orașe: ”În primul rînd, orașele trebuie să facă sistemele educaționale mai incluzive prin investiții în școli vocaționale în cadrul cărora oamenii de diferite vîrste și profiluri să poată învăța abilități ce i-ar ajuta să se încadreze mai bine pe piața muncii. De exemplu, în Atlanta, primarul Kasim Reed a lansat un parteneriat între un incubator de afaceri local, agenția de dezvoltare a forței de muncă și o școală de programatori – toate aceste pentru a conecta tinerii la rețele de mentorat, prin intermediul cărora aceștia pot dezvolta abilități de gîndire financiară și critică, dar și să învețe să scrie cod informatic.
În al doilea rînd, orașele trebuie să facă tot posibilul ca oportunitățile de antreprenoriat și de angajare în cîmpul muncii să fie accesibile tuturor, inclusiv femeilor, tinerilor, imigranților și grupurilor vulnerabile. În Stockholm, de exemplu, oraș care a primit 8000 de refugiați între toamna 2015 – primăvara 2016, primărița Karin Wanngård a inițiat un nou tip de școală pentru adulți. Ca parte a unei strategii comprehensive de integrare, noile școli predau cursuri de limbă, competențe culturale și tehnice care fac posibilă integrarea audienților școlii pe piața muncii. În Seul, primarul Park Won-soon încearcă să sprijine întreprinderile mici și mijlocii prin ajutor financiar direcționat, reguli mai juste pentru tranzacții și subcontractare și reglementare a muncii informale.
În al treilea rînd, orașele trebuie să ofere spațiu locativ accesibil în cartiere sigure. În Paris, inițiativa primăriței Anne Hidalgo privind ”dreptul la primul refuz” permite guvernului local să achiziționeze spații locative care vin pe piață în anumite cartiere așa încît ele să fie oferite orășenilor din grupurile vulnerabile.
În al patrulea rînd, orașele trebuie să se asigure ca serviciile și infrastructura publică – transportul public, apa potabilă, energie, managementul deșeurilor și comunicațiile – să fie accesibile pentru toți. În orașul New York, inițiativa IDNY a primarului de Blasio oferă tuturor rezidenților cărți de identitate – inclusiv persoanelor fără adăpost, imigranților și foștilor deținuți – așa încît grupurile marginalizate să poată face uz de resursele orașului.”
3. Un articol despre „Orașele” de birouri din București ”De la doar două clădiri dedicate în urmă cu douăzeci de ani, la cerere și livrări record, pînă la dezvoltarea ”orașelor de birouri” – așa poate fi sumarizată evoluția pieței de spații de birouri din București. Impulsionată cu precădere de dezvoltarea industriilor de IT, outsourcing și servicii financiare, suprafața de birouri a Capitalei a crescut de patru ori în ultimii zece ani, la aproape 2,5 milioane de metri pătrați, iar alți 500.000 de metri pătrați sunt în construcție.
Zonele de nord (Dimitrie Pompeiu, Barbu Văcărescu – Floreasca) și vest ale orașului sunt, poate, cele mai bune exemple ale consolidării sectorului de birouri. Aproape jumătate din spațiile deja livrate în 2016 se află în zona de nord, iar peste 65% dintre proiectele care vor fi date în folosință pînă la finalul anului se află în Pipera.
Astfel, un număr de angajați aproximativ egal cu populația Brașovului, adică peste 250.000, își petrec opt ore pe zi în principalele zone de afaceri ale Bucureștiului (nord, vest și centru), iar numărul lor continuă să crească, odată cu noile spații livrate. Putem spune că asistăm deja la nașterea unor mini-orașe de sine stătătoare în interiorul Bucureștiului, adaptate pentru a oferi ”cetățenilor” lor acces facil la toate serviciile și facilitățile de care ar putea avea nevoie.
Mediul de lucru a încetat să mai însemne doar un birou și un calculator, iar angajații au deja, de cele mai multe ori, un cuvînt important de spus în alegerea spațiilor în care își desfășoară activitatea. Astfel, facilitățile disponibile la locație, precum și furnizorii de servicii din împrejurimi reprezintă piloni importanți ai noilor ”orașe” de birouri. În cazul celor dintîi, experiența și flexibilitatea dezvoltatorului clădirii își spun mereu cuvîntul: de la parcări de biciclete, la săli de fitness dedicate, proprietățile de birouri de calitate superioară încorporează deja o gamă variată de facilități.
În ceea ce privește zona în ansamblu, cuvîntul de ordine cînd vorbim despre aceste hub-uri este ”adaptabilitate”. Într-un timp remarcabil de scurt, zonele respective au integrat o gamă completă de servicii și facilități, sprijinite prin infrastructuri dedicate, ca răspuns direct la nevoile cetățenilor cu norma care le populează: de la locuri pentru servit masa și restaurante, la grădinițe și locuri de joacă pentru copii, pînă la bănci, clinici, spitale și spații verzi. Aproximativ 200 de proiecte de birouri moderne găzduiesc nu numai spații de lucru, ci și zone de divertisment, relaxare și spații comerciale, care contribuie la consolidarea ”orașelor în oraș”.
4. Maşinile şi camioanele diesel vor fi interzise în Paris, Mexic, Madrid şi Atena începând din 2025, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, au anunţat primarii în cadrul întâlnirii bianuale a liderilor oraşelor, care a avut loc în Mexic, relatează BBC. Primarii susţin că vor stimula şoferii să folosească alte maşini în afara celor diesel. Mai mult, vor promova mersul pe jos şi pe bicicletă. Utilizarea maşinilor diesel în transport este un subiect intens cercetat în ultimii ani din punctul de vedere al impactului asupra calităţii aerului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că, anual, aproape trei milioane de morţi sunt legate de poluarea aerului.
5. Între 15-17 noiembrie, mai multe inițiative, organizații și grupuri de activiști au participat la Asambleea Europeană a Bunurilor Comune (European Commons Assembly), organizată la Parlamentul European (Bruxelles) cu sprijinul unor europarlamentari din cîteva grupuri parlamentare europene. Asambleea a lansat un apel organizațiilor, inițiativelor și activiștilor, care activează în domeniul protejării bunurilor comune.
Inițiativele civice și comunitare activează pentru revitalizarea bunurilor colective urbane, rurale, științifice și digitale și promovarea un viitor bazat pe participare democratică, echitate socială și durabilitatea mediului ambiant. În centrul acestor acțiuni ce țin de bunurile publice stau relații sociale ce aduc satisfacție și bucurie și care regenerează mediul nostru interpersonal și fizic. Noi renunțăm la ideea că suntem doar indivizi consumatori interesați doar de noi înșine sau în competiție pe o piață a junglei. În fapt însă, noi ne mai considerăm și cetățeni grijulii, activi și cooperanți, care lucrează întru menținerea echității și a bunăstării cartierelor, a orașelor și a societăților.
Într-o perioadă în care instituțiile europene pierd susținere și se regăsesc într-o criză profundă, noi, fiind cetățeni europeni, ne cerem Europa înapoi. Noi suntem preocupați de faptul că multe dintre guvernele noastre manifestă tendința de a favoriza interesele restrânse ale forțelor de piață dominante în loc de a se îngriji de bunurile colective ale populației și ale planetei.
Noi suntem îngrijorați de creșterea inegalității și a excluziunii sociale, precum și de schimbările climaterice care ne amenință viitorul. Regretăm privatizarea în masă și comodificarea care deja ne-au lipsit pe mulți dintre noi de bunurile colective pe care le împărtășim și care sunt esențiale pentru bunăstarea noastră fizică, socială și culturală și pentru demnitatea noastră.
Noi solicităm oferirea resurselor și a libertăților necesare pentru a crea, gestiona și susține bunurile noastre colective. Noi solicităm ca guvernele, locale și naționale, precum și instituțiile Uniunii Europene să faciliteze apărarea și sporirea bunurilor colective, eliminarea barierelor și a îngrădirilor, pentru a deschide ușile spre participarea cetățenilor și prioritizarea bunurilor publice în toate domeniile de politici.
Aceasta cere o schimbare a structurilor tradiționale de guvernare de sus în jos spre un proces de participare orizontală de luare a deciziilor în comunitate, privind proiectarea și monitorizarea tuturor formelor de bunuri publice. Solicităm tuturor adepților acestei abordări să susțină o mișcare europeană care va promova solidaritatea, colaborarea, cunoștințele deschise și schimbul de experiență, acestea fiind forțele care apără și consolidează bunurile publice.
De aceea, chemăm și deschidem invitația de participare în cadrul unui proces participativ și incluziv european pentru dezvoltarea și gestionarea unei Adunări cu privire la Bunurile Colective. Împreună putem continua dezvoltarea unei rețele vibrante, grijulii și regenerative de proiecte colective care să dea înapoi bunurile colective europene oamenilor și mediului nostru natural.
6. Parlamentul sloven a modificat Constituția prin introducerea unui amendament ce transformă accesul la apă publică potabilă într-un drept fundamental pentru cetățeni. Noul articol, aprobat cu 64 voturi pro (și niciunul împotrivă!), stipulează că ”toți cetățenii au dreptul la apă potabilă.” Articolul mai stipulează că ”resursele acvatice reprezintă un bun public care este administrat de către stat. Resursele de apă sînt utilizate în mod primar pentru a asigura cu apă potabil cetățenii și gospodăriile și, în acest sens, nu reprezintă un bun comercial. Slovenia este prima țară din Uniunea Europeană care a inclus dreptul la apă în constituția sa (alături de alte 15 țări în lumea întreagă).
# LEGĂTURI
– O discuție între Stephen Graham și Keller Easterling despre cartea lui Graham, ”Vertical: The City from Satellites to Bunkers” (Verso, 2016), legătura: https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo
– Asociația « Cartographier au collège » (Gennes, Franța) a organizat, pe durata anului 2016 un concurs de cartografie imaginară pe tema ”Locuirea în orașul de mîine”.
Rezultatele concursului: https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir
- Un articol, în Calvert, despre Spomenik – memorialele și monumentele de război de pe teritoriul fostei Iugoslavii, legătură: http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley
- Expoziția fotografului rus Piotr Antonov Arbori, automobile, figuri de oameni, alte tipuri de îngrădiri explorează posibilitățile estetice ale peisajului urban rusesc contemporan, luînd Moscova ca un exemplu de locație post-sovietică locuită,
legături: http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/
- Urbanautica este o platformă online independentă despre antropologie vizuală și spații culturale, legătură: http://www.urbanautica.com/about
- Guvernul suedez oferă facilități și scutiri de taxe atelierelor și antreprenorilor care fac reparații ale tehnicii și bunurilor. Mișcarea este gîndită pentru a stimula reutilizarea bunurilor și a descuraja cultura aruncatului la gunoi a unor lucruri și bunuri ce pot fi reutilizate, legătură: https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs
- Canalul video al Facultății de Arhitectură a College University of London, legătură: https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos
- Arhiva Internaționalei Situaționiste, legătura: http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html
# PUBLICAȚII
1. Asociația Colectiv A și inițiativa La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur (Silviu Medeșan, Laura Panait) au lansat public volumul “cARTier. Intervenții periferice” editat de Silviu Medeșan și Laura Panait, în cadrul colecției PUBLIC a editurii IDEA.
Evenimentul a avut loc joi 15 decembrie 2016, ora 19.00, la Fabrica de Pensule (bar, et. I).
Despre publicație: Este posibil ca arta să (mai) schimbe societatea? Şi dacă da, ce etică şi metodologii trebuie însuşite? Acestea sînt cîteva probleme şi întrebări pe care ni le-am pus de-a lungul celor 4 ani de cînd Colectiv A coordonează iniţiativa „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăștur”. La unele am reuşit să răspundem experimentîndu-le pe teren, la altele răspund alţi actori urbani, care au trecut deja prin ce urmează noi să trecem. Considerăm această publicaţie ca o comparaţie şi un dialog între metodologia aplicată în cartierul Mănăștur şi alte cazuri similare din România şi Europa. Am realizat o colecţie de texte critice despre practici şi procese alternative care s-au dovedit eficiente în periferie, adică în afara centrului festivalizat sau dincolo de arta din cutia albă sau neagră. Ne interesează cum arta poate activa comunități și spații urbane, cum poate contribui la modelarea reală a spaţiului fizic şi social al oraşului.
2. Spații Publice în Acțiune, editată de Ștefan RUSU
Pe 19 decembrie 2016 la Dușanbe a avut loc lansarea publicației Spații Publice în Acțiune. Publicația este structurată în trei părți, reprezentînd diferite secvențe ale proiectului cu același titlu: a) cîteva eseuri ale unor cercetători invitați; b) o analiză a proceselor de transformare a spațiilor publice în orașele Asiei Centrale prin intermediul unei platforme de cercetare și cartografiere, și a unor ateliere mobile din orașele Dușanbe, Almatî și Bișkek; c) o documentare fotografică a proiectelor artistice realizate în spațiile publice din Dușanbe.
3. Un ghid de transformare a spațiilor abandonate prin artă a fost publicat recent de Reem Khedr’s de la organizația محطات للفن المعاصر Mahatat for contemporary art. Ghidul poate fi accesat online, iar din acest interviu aflăm mai multe despre procesul care a condus la realizarea acestei publicații.
#13 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ноябрь-декабрь 2016)
# ОБЪЯВЛЕНИЯ
1. Приглашаем Вас 12-го января 2017 года в 18.00 в Zpațiu (Музей Земства, ул. Алексей Щусев, 103, Кишинев) на презентацию Анастасии Фелькер: Как литература (не) сохраняет архитектурное наследие: ситуация Пушкинской Горки в Кишиневе. Лекция посвящена истории взаимодействия и взаимовлияния литературы и городского пространства на примере отдельно взятой части города Кишинева. Благодаря присутствию в 1820-х гг. в городе русского поэта Александра Пушкина, ряд локаций, связанных с его именем (или даже их отсутствие), стали местами памяти уже в 19 в. Эти места были сконцентрированы в историческом центре города, включая городской парк с его легендами. После WWII «Пушкинский Кишинев» сместился к открывшемуся в 1948 г. дому-музею поэта, который, в свою очередь, находился в зоне «Пушкинской Горки». Присутствие данного дома – объекта высочайшей культурной ценности и посещаемости в Советском каноне, однако, не спасло от разрушения окружающую историческую застройку, которая вплоть до конца 1970-х не считалась ценной и заслуживающей сохранения. Лекция прослеживает становления идеи «Пушкинской Горки» как объекта русского и местного наследия, начиная от 2-й половины 19 века вплоть до сегодня.
Лекция будет на русском языке.
Эти презентации часть цикла Город и его Культуры и организованы под эгидой Библиотеки Публичного Пространства. Проект поддерживается Европейского Культурного Фонда в рамках программы Коллективное Действие для Общественных Благ.
2. Во время Международной Летней Школы «Архитектура-Инсталляции-Пейзажистика», проходившей в июле 2016 г. в парке им. Заикина (Кишинев), участники-специалисты из области архитектуры, урбанизма и пейзажистики провели ряд работ: благоустройство песочницы и игровой площадки, домика на дереве, места для общественных сборищ и так далее. Группа архитекторов-пейзажистов под руководством Дианы Кулеску (Анна-Мария Тони, Джеорджианна Страт, Корина Фистикану, Тудор Елиан) сделали карту растительности парка. Исследование показало, что несмотря на удовлитворительное общее состояние растительности, положение с деревьями ухудшится из-за несанкционированной рубки. Группа специалистов советует правильное вмешательство для того, чтобы восстановить жизнеспособность деревьев, а также предотвратить возможные инциденты.
Карта была направлена администрации «Зеленого хозяйства», как инструмент в помощи для ухода за деревьями в данной зоне.
3. Ассоциация Оберлихт получила небольшой грант в рамках проекта «Центр социальных инноваций в Молдове», запущенного на платформе imipasa.md организацией PNUD Молдова. Проект предусматривает восстановление водонапорной колонки в парке, подсоединение ее к системе питьевой воды и превращение колонки в общественный источник бесплатной питьевой воды, которой смогли бы пользоваться все жители зоны.
Для выработки дизайна публичного фонтана, Оберлихт объявляет конкурс проектов среди архитекторов. Условия конкурса:
Предлагаемый проект должен содержать следующие нарисованные и представленные в формате А3 схемы:
– вид колонки сверху масштаб 1:50, который включает колонку и связанные с ней объекты площадью до 3х3 м (9м2);
– вид со всех четырех сторон, масштаб 1:25;
– две секции масштабом 1:25, поясняющие принцип работы и используемые материалы;
– минимум два вида колонки в формате 3D, из которых ясен ее размер;
– схема инженерной эксплуатации колонки;
– описание и количество нужных материалов.
премия 1 – 1200 леев
премия 2 – 800 леев
премия 3 – 500 леев
Проекты (в формате 1-4 цветных или черно-белых листов / 3D рисунков, сопровождаемых CV с контактными данными) присылать в формате PDF до 21-го января 2017, 14:00, по адресу: civic.chisinau@gmail.com
Досье размером более 10 Mb пересылать через wetransfer.com
4. Проект COMUS (Городские стратегии под руководством общественности в исторических городах) выбрал три проекта по реабилитации и городскому развитию в городе Сорока.
Первый – реабилитация склона Днестра, настоящего символа города и одного из значимых общественных мест. Вместе со средневековой крепостью берег Днестра, проятженностью в 4 км, а также прилегающие открытые пространства предлагают целый ряд возможностей для активного и пассивного отдыха, проведения фестивалей и мероприятий на открытом воздухе. Проект предусматривает обновление склона по международным методам и принципам, включая подключение местной общественности к процессу реабилитации территории. Планируется за счет благоустройства зоны мобилизировать большое количество местных жителей, артистов, архитекторов, мастеров, которые смогут принять участие в процессе непосредственно. Реализация проекта принесет экономические вливания путем привлечения туристов, как местных, так и зарубежных.
Второй проект – реставрация колледжа «Михай Еминеску», исторического здания, насчитывающего более 100 лет. Проект заострен на использовании основного исторического здания комплекса, бывшей гимназии для девочек «Домница Руксанда» – исторического памятника национального значения. Администрация колледжа предлагает реорганизовать здание и использовать его для дальнейшей профессиональной подготовки дидактических кадров из Сорок и прилегающих сел.
Третий проект – реабилитация здания Музея Истории и Этнографии Сорок. Учреждение планируется модернизировать согласно нынешним потребностям общественности. То есть, предполагаются дополнительные мероприятия, такие как: ателье по реставрации, культурные и коммерческие события, исследования. Обновление музея предполагает использование современных технологий: будут установлены электронные панно, таблички на международных языках, а также электронные экраны для проведения виртуальных туров.
Следующий этап – промовирование проектов с целью привлечения потенциального финансирования.
5. Выставка magi*k – техно-археология Бухареста от радио до интернета – это интеррактивная выставка об истории появления масс медии в Бухаресте. В выставку включены, как радио антены art deco, так и современная эпоха, когда город подключен к мировой сети – необычное исследование скрытого города, подсмотренное через районные сети, телевизионные шумы и цветные пиксели магического мира сегодня. Сегодня на крышах Бухареста можно наблюдать множество антенн, которые кажутся бессмысленными, но которые говорят о появлении медийной культуры. История начинается с появления радио в Бухаресте в 20-е годы. Затем послевоенный период, когда радио и ТВ стали массовыми, в Румынии коммунистических многоэтажек появляются импровизированные антенны, нацеленные на то, чтобы поймать как можно больше каналов. После 90-х эти антенны меняются на параболические, а затем и на микроволокно.
# АКТИВИЗМ
1. Претура района Ботаника объявляет о проведении публичных слушаний по проекту «Зональный Градостроительный план касательно оценки участка с кадастровым № 0100101265 по ул. Трандафирилор, 6» (парк Валя Трандафирилор). Слушания пройдут 5 января 2017 года, в 10:00 в претуре Ботаника. Презентацию проекта проведет автор S.R.L. „Arh-Est Studio”. Проект предполагает строительство жилых блоков и коммерческих площадей на месте ресторана Дойна. Приглашаем всех активных граждан, гражданское общество и прессу на слушания для того, чтобы выразить свое мнение относительно проекта.
Рекомендации можно отсылать на адрес претуры: ул. Теилор, 10, MD – 2043, или по электронному адресу претуры pretura_botanica@mail.md
2. Группа жителей зоны кинотеатра Гаудеамус подала в суд на примэрию мун. Кишинэу и высказалась против сноса кинотеатра и авторизации на это, полученной в августе этого года. Дело Диомидова Анна Стефан против примэрии рассматривается судом сектора Чокана (судья Виктор Бурдух). Следующее заседание по делу состоится 9 января 2017, в 14:00. Текст жалобы: https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
Петицию против сноса кинотеатра Гаудеамус еще можно подписать.
3. Высшая Судебная Палата решила, что обжалование, поданое компанией FinPar (случай с кафе «Гугуцэ») содержит основания для обжалований, предусмотренных Гражданским процессуальным кодексом. Судьи рассматривают аргументы обоих сторон и решат, отменить, или оставить в силе решение Апелляционного суда. Следующее заседание по делу состоится 18 января 2017 года.
# КИШИНЕВ
1. Городская Общественная Сеть (RCU), Центр по информированию местной власти (Polish Solidarity Fund) и фракция в муниципальном совете от партии «ЕНПМ – Юрий Лянкэ» аннонсировали проект о введении партисипативного (гражданского) бюджета в мун. Кишинэу. Задача такого бюджета – изменить отношения гражданин-власти путем предоставления платформы, благодаря которой граждане смогут участвовать активнее в процессе управления городом. Это послужит росту местной демократии, продвижению плюрализма, включению в принятие решений различных ранее исключаемых групп граждан. Также такой бюджет послужит социальному правосудию и обеспечит высокий уровень гражданского контроля.
Так граждане муниципия Кишинэу старше 16 лет смогут подавать заявки на проекты гражданского бюджета. Их нужно будет подавать на основании специального формуляра, размещенного на официальной веб странице примэрии вместе со списком жителей муниципия, которые поддержали данный проект. Проекты будут разделяться на большие (от 100 тыс. леев – 500 тыс. леев) и мелкие (от 30 тыс. леев – 100 тыс. леев). Общая сумма гражданского бюджета для мелких проектов будет составлять 1 млн. леев, а для крупных – 2 млн. леев.
После того, как граждане подадут проекты, Дирекция по связям с общественностью при примэрии Кишинэу назначит заседание рабочей группы по гражданскому бюджету с целью рассмотреть технические параметры проектов. В состав группы будут входить по одному представителю от Дирекции местного самоуправления и Дирекции по связям с общественностью. Также в заседании могут участвовать муниципальные советники.
Заинтересовавшиеся могут излагать свои мнения по поводу данной инициативы, или внести предложения (в письменной форме, до 3 страниц) до 13 января 2017 года по следующему адресу: victor.lutenco@gmail.com
Общественные слушания по данной инициативе пройдут 18 января 2017 в 10:00 в зале заседаний кишиневской примэрии.
Следите за новостями о проекте Гражданского Бюджета в Кишиневе по следующим ссылкам:
блог Гражданского Бюджета в Кишиневе: https://bugetparticipativ.wordpress.com/
фейсбук группа Гражданского Бюджета в Кишиневе: https://www.facebook.com/groups/231865187243147/
группа на одноклассники: https://ok.ru/group/53095640006797
2. Национальное Бюро Статистики Молдовы опубликовало отчет Социально-экономическая ситуация муниципия Кишинэу за январь-сентябрь 2016. Отчет содержит статистическую информацию за триместр об экономической, социальной и демагрофической ситуации в муниципии. В отчете содержатся данные о: промышленности, сельском хозяйстве, инвестициях в долгосрочные материальные активы, транспорте, коммуникациях, туризме, продажах и услугах, страховании, оплате труда, безработице, демографической ситуации и нарушениях.
3. Общественная платформа PRIMĂRIA MEA запускает новую рубрику: «Что происходит, Кишинев?» в рамках которой жители муниципия будут рассказывать о Кишиневе. В первом выпуске от 6 декабря 2016 ведущим был блогер Нику Апостол. Второй выпуск от 13 декабря 2016 вел тренер Серджиу Чиботару.
# ИДЕИ И ПРАКТИКИ
1. Primariamea.md выпустила серию материалов о подземных переходах столицы. В июле команда primariamea.md убеждала граждан проанализировать состояние подземных переходов Кишинева. В опросе приняли участие 485 человек. На вопрос «Что вам больше всего не нравится?» 45, 3% ответили, что переходы грязные, 30, 9% опрошенных считают переходы разрушенными, а 12, 7% – опасными.
Кое-какая информация о том, в каком состоянии находятся подземные переходы сегодня:
– из 18 переходов 16 сдаются в аренду на основании 31 контракта, 16 из которых – с истекшим сроком;
– в период 2013-2015 DGTPCC продлила срок аренды для 15 контрактов посредством обновления в базе данных устаревшей информации;
– DGTPCC не проводила инвентаризацию площадей всех подземных пешеходных переходов для установления реальной ситуации арендуемой территории, экономических агентах и их видах деятельности;
– существуют сложности по начислению платы за аренду и виды оплаты. Долги не были пересчитаны и изъяты и в итоге достигли 11, 1 млн. леев;
– власти разрешили проводить коммерческую деятельность в некоторых переходах некоторым экономическим агентам, отказывающимся оплачивать аренду, а также у которых не заключены контракты на помещения, нет соглашения от МСК о сдаче площади в аренду. Это ведет к использованию общественного пространства неавторизованными собственниками и влечет за собой необоснованное обогащение некоторых экономических агентов за счет муниципального бюджета;
– выдача коммерческой авторизации и авторизации на предоставления услуг осуществлялись на базе указаний вице-примаров муниципия, что создало условия для протекционизма и незаконной наживы в ущерб общественным интересам;
– в отсутствии соглашения МСК тендеры на получение права реконструировать и облагораживать входы-выходы из подземок были проведены не по правилам.
Тема подземок очень редко попадает под прицел прессы, а если и попадает, то касается только грязи, отсутствия освещения и наличие возможной опасности.
Из самых важных проблем, касающихся подземок, были выявлены следующие: поломанные ступеньки; остатки на стенах объявлений, что придает неэстетический вид переходам; сломанные перила, или их полное отсутствие; некоторые переходы частично освещены, либо вообще не освещены; пандусы устарели и уже не отвечают потребностям пешеходов; водосборники внутри переходов нарушены и поэтому во время дождей переходы заливает.
2. Ламия Камал-Чаоуи и Эмми Лью пишут на платформе Project Syndicate, что длительное развитие зависит от самих городов: «Во-первых, города должны сделать системы образования более содержательными, вложив капитал в профессиональные школы, где люди всех возрастов и уровня образования могут освоить различные рыночные специальности. Например, мэр города Атланта Касим Рид начал совместную программу партнерства между локальным инкубатором по запуску новых фирм (Агентством по развитию трудовых ресурсов города) и школой обучения программированию, чтобы включить молодежь в систему наставничества, через которую можно освоить вопросы финансовой грамотности и получить навыки критического мышления, в то же время изучая программу по обучению написанию программного кода.
Во-вторых, города должны гарантировать, что занятость и возможности предпринимательства должны быть доступны всем людям, включая женщин, совершеннолетнюю молодежь, иммигрантов и обездоленных людей. В Стокгольме, который принял 8000 просителей статуса беженца осенью 2015 года и весной 2016 года, мэр Карин Уаннгард развивает новый тип школ для взрослых. Как часть всесторонней стратегии интеграции, в новых школах будут учить язык, получать культурные и технические навыки, необходимые для участия в рынке вакансий Стокгольма. В Сеуле мэр Парк Вон-Сун подготавливает площадки для предприятий малого и среднего бизнеса с предоставлением целевой финансовой поддержки, с подготовкой более справедливых сделок и субподрядных правил и систематизацией неофициальной занятости.
В-третьих, города должны гарантировать высококачественное, доступное и безопасное жилье в здоровых районах для всех жителей. В Париже принятый Мэром Идальго план «Право на первый отказ» позволяет муниципальному правительству приобретать поступающее на рынок жилье в выбранных районах таким образом, чтобы его можно было предоставить более бедным жителям в случае необходимости их переселения.».
3. Статья о «Городах» офисов в Бухаресте. «От всего двух непосредственных зданий двадцать лет назад до разрастания в «города офисов» – так можно описать эволюцию рынка офисных помещений в Бухаресте. За счет развития IT-промышленности, аутсорсинга и финансовых услуг, площадь офисных помещений в столице выросла в четыре раза за последние десять лет, до почти 2, 5 млн квадратных метров, и еще 500.000 квадратных метров строятся. Зоны севера и запада города могут послужить лучшим примером консолидации офисного сектора. Почти половина сданных площадей в 2016 году находятся в северной части, а более 65% проектов, которые готовятся сдать в эксплуатацию, расположены в Пипере. Итак, количество работников, почти сравнимое с количеством жителей Брашова, то есть более 250.000, проводят восемь часов в день в бизнес зоне Бухареста (север, центр и запад), и количество офисов растет. Можно говорить уже о рождении мини-городков в столице, которые адаптированы для того, чтобы обеспечивать своих «граждан» всем необходимым. Рабочее место перестало означать только стол и компьютер и работники уже высказываются за выбор пространства, в котором им работать. Уже нужны парковки для велосипедов, фитнес центры и так далее. Собственники офисов высшего класса уже располагают гаммой возможностей. Если говорить о зоне в ансамбле, то слово, применимое к этим hub-ам – «адаптивность». За короткое время эти зоны интегрировали полную линейку услуг, как ответ на потребности населяемых их граждан: от мест общепита и ресторанов до детских садов, игровых площадок, банков, клиник и зеленых насаждений. Почти 200 проектов современных офисов включают в себя не только рабочие места непосредственно, но и зоны отдыха, коммерческие зоны, вносящие вклад в развитие «городов в городах»».
4. В Париже, Мексике, Мадриде и Афинах с 2025 года будут запрещены дизельные машины и грузовики. Эта мера нужна для улучшения качества воздуха, как заявили мэры в рамках встречи лидеров городов, которая прошла в Мексике, передает BBC. Примары утверждают, что будут стимулировать водителей использовать другие машины, а также поощрять велосипеды и пешие прогулки. Использование машин на дизельном топливе является в последние годы очень обсуждаемой темой с точки зрения влияния на качество воздуха. ВОЗ утверждает, что ежегодно почти три миллиона человек умирает из-за загрязнения воздуха.
5. Европейское Заседание на тему общественных благ (European Commons Assembly) выступило с обращением к инициативам, активистам и организациям, работающим в области охраны общественных благ.
Гражданские инициативы действуют для восстановления общественных городских благ, научных и электронных, а также продвигают будущее, основанное на демократическом участии, социальном равенстве и устойчивости окружающей среды. Мы считаем себя активными, заботливыми гражданами, действующими через поддержание справедливости и благосостояния окрестностей, городов и обществ.
В момент, когда европейские институции теряют поддержку и погружаются в кризис, мы, европейские граждане, требуем Европу назад. Нас беспокоит, что многие из наших правительств выказывают тенденцию поддерживать узкие интересы рыночных сил вместо того, чтобы заботиться об общественных благах населения и планеты в целом.
Мы обеспокоены ростом социальной несправедливости, а также климатическими изменениями, угрожающими нашему будущему. Нас не устраивают массовые приватизации и коммодификация, которые уже лишили многих из нас общественных благ, так необходимых для нашего физического, социального и культурного благополучия, а также для чувства собственного достоинства.
С 15-17 ноября различные инициативы, организации и активисты приняли участие в Европейском Заседании на тему общественных благ, организованном Европарламентом (Брюссель) при поддержке некоторых европарламентариев из нескольких парламентских групп.
6. Парламент Словении изменил Конституцию путем введения поправки, превращающей доступ к общественной питьевой воде в фундаментальное право граждан. Новая статья, принятая 64 голосами единогласно, гласит, что «все граждане имеют право на питьевую воду». В статье также сказано, что «водные ресурсы представляют собой общественное благо, администрируемое государством. Водные ресурсы прежде всего используются для обеспечения водой граждан и домов, и в этом смысле не являются коммерческим благом». Словения – первая страна в ЕС, которая включила право на воду в свою Конституцию (вместе с 15 другими странами по всему миру).
# ССЫЛКИ
– Беседа Стефана Грэхэма с Келлером Эстерлингом в книге Грэхэма ”Vertical: The City from Satellites to Bunkers” (Версо, 2016), ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo
– Ассоциация « Cartographier au collège » (Жьен, Франция) проводила на протяжении 2016 года конкурс вымышленного картографирования на тему «Жизнь в городе будущего», результаты конкурса: https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir
– Статья в Calvert, о Spomenik – мемориале и памятнике войны на территории бывшей Югославии, ссылка: http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley
– Выставка русского фотографа Петра Антонова «Деверья, автомобили, фигуры людей и другие виды ограждения» исследует эстетические возможности современного городского пейзажа России, взяв Москву, как пример бывшего советского города, ссылка: http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/
– Urbanautica – это независимая он-лайн платформа о визуальной антропологии и культурных пространствах, ссылка: http://www.urbanautica.com/about
– Шведское правительство предлагает средства освобождения от уплаты налогов для ателье и предпринимателей, которые чинят технику и блага. Инициатива продумана для того, чтобы стимулировать повторное использование предметов бытовой техники и перестать выбрасывать на свалку те бытовые приборы, которые еще могут работать, ссылка: https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs
– Видеоканал факультета архитектуры Лондонского университетского колледжа, ссылка: https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos
– Архив Ситуационистского Интернационала, ссылка: http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html
# КНИГИ
1. Ассоциация Colectiv A и инициатива La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur (Сильвиу Медешан, Лаура Панаит) выпустили книгу “cARTier. Intervenții periferice”/ «квАРТал. Периферические вмешательства» в рамках коллекции PUBLIC издательства IDEA. Презентация прошла 15 декабря 2016 в 19:00.
О книге: возможно ли (еще), чтобы искусство изменяло общество? И если да, какие этики и методологию необходимо извлечь? Это некоторые из вопросов, которые мы задавали себе на протяжении 4 лет. На некоторые из них удалось ответить, экспериментируя на местах, на другие отвечают городские артисты, которые прошли уже через то, что мы должны пройти. Для нас эта книга – сравнение и диалог между методологией, примененной в районе Мэнэштур и других подобных случаях в Румынии и в Европе. Мы издали серию критических текстов о практиках и альтернативах, которые доказали эффективность на периферии, то есть вне развитого центра. Нас интересует вопрос: как искусство может активировать общественность и городские территории, как может внести вклад в реальное построение физического и социального пространства города.
2. “Публичные пространства в действии” (Англо-Русскaя версия), редактор: Штефан РУСУ
19-го декабря 2016 в Душанбе была представлена книга Публичные пространства в действии. Публикация охватывает компоненты проекта разделённые на несколько глав; в первой главе представлены очерки приглашенных исследователей, вторая глава посвящена площадке для исследования / анализа / картировании процессов преобразования общественных пространств в городах Центральной Азии – Мобильные Мастерские, организованные в Душанбе, Алматы и Бишкеке, включая некоторые из случаев. Эта глава знакомит читателей с исследовательской-документационной лабораторией и теоретическими семинарами, проведенными в Душанбе, включая подборку эссе приглашенных кураторов. Третья глава содержит фото-документацию арт проектов в публичном пространстве Душанбе.
3. Недавно был издан путеводитель по трансформации публичных пространств через искусство Реем Кедр из организации محطات للفن المعاصر Mahatat for contemporary art. Путеводитель можно извлечь отсюда, а благодаря интервью можно узнать поподробнее о процессе создания этой публикации.
editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.
#11-12 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
1. FHI 360 solicită cereri pentru Programul de granturi mici „Cetăţenii Acționează” pentru a susţine activități inovatoare cu impact sporit care răspund necesităților de advocacy sau proiectelor de dezvoltare a comunității. Granturile vor fi acordate în cadrul proiectului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova” (MPSCS), finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Read more
#10 SPAȚII PUBLICE
# ANUNȚURI
1. REMINDER / APEL DE PARTICIPARE: Școala Internațională de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” (ȘIVAIP) 2016
Asociația Oberliht în parteneriat cu Asociația ”Archilitic” și Laboratorul de Arhitectură MIEZ vă invită să participați la Școala Internațională de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” 2016 (ȘIVAIP) care va avea loc în perioada 22-31 iulie 2016 în Chişinău.
Școala de Vară se adresează tinerilor și studenţilor din universitățile din Moldova, România și Ucraina care îşi fac studiile în următoarele domenii: arhitectură, urbanism, design, artă, sociologie și antropologie. Pe durata celor 10 zile ale Școlii participanții se vor implica activ în realizarea tuturor etapelor taberei, atît la elaborarea conceptului viitoarelor structuri cît și la finalizarea proiectului, prin acţiuni şi activităţi de organizare, design, producţie şi comunicare a intervenţiei. În cadrul Școlii vor fi elaborate cîteva structuri arhitecturale și amenajate cîteva spații în zona Parcului Zaikin, cu implicarea activă a comunității de locuitori din jurul Parcului, a participanților locali și a celor invitați. Principiile care se află la baza ediției ȘIVAIP din 2016 sînt cele de urbanism tactic și arhitectură comunitară realizată într-un mod participativ. Scopul Școlii constă în amenajarea unor obiecte de mobilier urban în Parcul Zaikin (exemplu: centru comunitar, teren de joacă, teren de sport, cișmea comunitară) concepute în raport cu noțiunile de convivialitate și mediu (natural) pentru a fi puse, astfel, în valoare. Read more
#9 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
APEL DE PARTICIPARE! În perioada 13-14 mai 2016, Asociația Oberliht, împreună cu Centrul de Informare pentru Autoritățile Locale – Polish Solidarity Fund în Moldova organizează Atelierul de transparență bugetară în domeniul culturii la nivel local, pe cazul bugetului pentru activități culturale a mun. Chișinău. Atelierul va fi condus de inițiativa Liczy się miasto (Kalisz, Polonia). La atelier sunt invitați activiști, experți, reprezentanți ai instituțiilor culturale independente. Pentru a lua parte la Atelierul metodologic (13 mai 2016, ora 15:00-18:00) vă rugăm să transmiteți o scrisoare de intenție, prin email, la adresa: vladimir(a)oberliht.org.md, însoțită de un scurt CV și datele dvs. de contact pînă la data de 12 mai 2016, ora 18:00 Read more
#8 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
Asociația Oberliht, Centrul pentru Artă Contemporană KSAK, Centru de Proiecte Culturale AZART și Asociația Art Platforma vă propune o nouă platformă de activitate culturală – Zpațiu.
Dacă doriți să organizați un eveniment cultural și nu dispuneți de spațiu, vă punem la dispoziție o sală (50 m2) în incinta Casei Zemstvei Guberniale (str. Al. Șciusev 103, Chișinău).
Apelul integral îl găsiți aici: https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/
Joi, 18 februarie 2016, începînd cu ora 14:00, la Universitatea Tehnică a Moldovei, bl. 9 (Facultatea de Urbanism și Arhitectură, bd. Dacia, 39), Asociația Oberliht organizează un program de prezentări cu titlul Practici Actuale de Arhitectură și Urbanism Tactic, ale activității cîtorva grupuri de arhitecți locali și străini. Colectivele studioBASAR (București, România), Straddle3 și WWB / rețeaua Arquitecturas Colectivas (Barcelona, Spania), Pixel [13] (Marsilia, Franţa), Archilitic (Chișinău, Moldova), Ștefan RUSU (Chișinău, Moldova) și Andrei PRIPASU (Iași, România) vor prezenta experiența lor de lucru: https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/
#7 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
Facultatea Arte Plastice (AMTAP, Chișinău) găzduiește în lunile decembrie 2015 – ianuarie 2016 un ciclu de lecții și ateliere, organizate la inițiativa Asociației Oberliht și Centrului de Artă Contemporană Chișinău KSA:K în cadrul programului Aproprierea prin artă a spațiului public. Mai multe detalii aflați la acest link: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/ Read more
#6 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
Vă invităm să vizitați lucrarea lui Ovidiu Anton, Monumentul Nimănui, care a fost inaugurată pe 31 octombrie 2015 în Parcul Zaikin (intersecția str. Sf. Andrei / Iv. Zaikin). Monumentul a fost inaugurat cu implicarea activă a comunității locale din jurul Parcului, care i-a oferit artistului materiale pentru realizarea lucrării.
E un monument dedicat nimănui, referindu-se astfel la toate persoanele din oraș care încearcă să îmbunătățească calitatea vieții în mediul urban (de ex. locuitorii din preajma parcului Zaikin), care scriu petiții cu scopul de a schimba situația din interiorul parcului și împrejurimile lui, dar care nu sunt recunoscuți și a căror voci nu sunt luate în considerație de către reprezentanții puterii (legătură spre eveniment).
Pînă la 20 noiembrie 2015, în noua galerie BUNCHER a Facultății Arte Plastice (AMTAP) poate fi vizitată expoziția The Taste of the City realizată în colaborare cu studenții facultății. The Taste of the City rezultă dintr-un seminar de lucru artistic ce a durat 2 săptămîni, pe parcursul cărora studenții au putut dezvolta într-un mod colaborativ un fanzine la tema spațiului public chișinăuian.
#5 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
- – – читайте ниже на русском – – -
# ANUNȚURI
1. Zilele Spațiului Public la Chișinău (6-10 octombrie 2015)
Programul Zilelor Spațiului Public, organizat de Asociația Oberliht între 6-10 octombrie 2015, își propune să producă o deschidere cu privire la un oraș post-socialist în process de transformare.
Încercăm să punem împreună activiști, artiști și lucrători din domeniul culturii, teoreticieni, juriști, experți, locuitori ai orașului și factori de decizie din cadrul autorităților de nivel diferit, care vor confrunta diferite viziuni și abordări asupra spațiului public, a rolului artei în spațiul public, a creșterii accesului la spațiul public pentru toate grupurile sociale.
Scopul Zilelor Spațiului Public este de a oferi, pentru diferiți actori și diferite tipuri de public, o platformă de discuție, sensibilizare și acțiune pe teme și inițiative ce țin de democratizarea, protejarea și deschiderea spațiului public către cetățeni.
Dincolo de temele anunțate în acest an prin Zilele Spațiului Pulblic urmărim să fortificăm rețelele locale de organizații, inițiative și indivizi, să conectăm experții activi în Moldova cu invitați din alte țări europene și nu în ultimul rînd să oferim un program cultural pentru chișinăuieni și oaspeții capitalei prin activarea unor spații publice aflate în situații de abandon sau în pericol de demolare.
Programul Zilelor Spațiului Public este organizat în cadrul proiectului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană (ECF): http://www.culturalfoundation.eu/thematic-focus/. Adițional proiectul e susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Culturii (PMC), Forumul Cultural Austriac din București și Institutul Adam Miczkiewicz din Varșovia.
Programul Zilelor Spațiului Public poate fi consultat aici: https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/