#11-12 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201607-10_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. FHI 360 solicită cereri pentru Programul de granturi mici „Cetăţenii Acționează” pentru a susţine activități inovatoare cu impact sporit care răspund necesităților de advocacy sau proiectelor de dezvoltare a comunității. Granturile vor fi acordate în cadrul proiectului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova” (MPSCS), finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
Programul va susţine eforturile de advocacy urgente și pe termen scurt care răspund necesităților organizațiilor societății civile (OSC) în susținerea beneficiarilor pe care îi reprezintă. Programul de granturi mici NU va susţine activităţi în derulare sau campanii de lungă durată; scopul său este să ofere un sprijin prompt la oportunitățile care apar sau urgențelor legate de reformele în curs de dezvoltare.
Profilul solicitantului: OSC-uri.
Numărul de granturi: până la 10-12 contracte.
Valoarea grantului: 50.000 – 190.000 lei.
Durata: Între trei luni și un an.
Termenele de depunere a propunerilor pentru fiecare rundă sunt:
I-a rundă – 18 noiembrie 2016, ora 16:00
II-a rundă – 3 aprilie 2017, ora 16:00

Detalii despre program şi formularul de participare, inclusiv modelul de buget, sunt disponibile pe site-ul www.fhi360.md sau la oficiul FHI 360 din: Bd. Ștefan cel Mare 202, etajul 7, Chișinău MD-2004, Republica Moldova, tel/fax: (+373) 22 233000, 22 295404.

2. Chișinăul Cultural – atelier de cartografiere a zonelor rezidențiale
Cu începere din octombrie, Asociația Oberliht realizează o serie de exerciții de cartografiere urbană în cartierele rezidențiale ale orașului (zonele de blocuri). Scopul acestui exercițiu este cartografierea spațiilor publice cu potențial de activitate culturală, realizarea unei cartări a spațiilor pasive din Chișinău, identificarea unor spații abandonate în oraș pentru a fi activate prin diverse evenimente culturale/interventii in primavara-vara anului viitor – aceste spații pot fi văzute pe Harta Chișinăul Cultural: https://chisinaucultural.crowdmap.com/
Pînă acum au fost realizate cartografieri în sectoarele Ciocana (zona Maria Drăgan / Podul Înalt), Buiucani (Onisifor Ghinu / Ion Pelivan / Nicolae Costin) și Botanica (bd. Traian / Independenței / str. Valea Crucii).
Următorul exercițiu de cartografiere va avea loc vineri, 2 decembrie 2016, între orele 10:00-13:00 în cartierul Rîșcani. Vă așteptăm pe 2 decembrie la ora 10:00, la stația de troleibuz de lîngă Compexul Memorial „Feciorilor Patriei Sfîntă Amintire” (monumentul Afganez) (bd. Moskova intersecție cu strada Miron Costin).
Vă îmbrăcați bine și vă înarmați cu aparate de fotografiat, reportofoane sau orice alt instrument de luat notițe.
Pentru detalii ne puteți contacta la info(a)oberliht.com, 022 286317
Vă așteptăm!

15025514_1700068610308918_1892215029603315044_o

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Cinematograful Buiucani continuă seria de evenimente culturale și proiecții de film. În luna iulie, primăria Chișinău a eliberat autorizația de construcție pentru proiect iar la începutul lunii august scările și pereții de beton au fost vopsiți. Pe 13 august, Cinematograful Buiucani a găzduit evenimentul artistic-muzical Concert sub Bec #4 – Șotii acustice.

2. Primăria Parisului „lucrează serios la proiectul“ unei monede locale, care ar putea fi lansată în toamna anului viitor, scrie Le Figaro. „Un studiu de impact este în curs de realizare şi aşteptăm concluziile pentru a preciza forma noii monede, modul cum va funcţiona, fiscalitatea unei astfel de monede“, explică Antoinette Guhl, responsabilă de economie socială în cadrul primăriei capitalei franceze. „Aceasta ar putea servi de pildă la plată în cantine, la plata serviciilor orăşeneşti“, a adăugat Guhl. „Crearea unei monede locale complementare ar permite generarea de noi relaţii economice între actorii locali“, arată Lucas Rochette-Berlon, preşedinte al „Une monnaie pour Paris“. Aceasta s-ar putea numi „La Seine“ (Sena), denumirea urmând să fie aleasă prin vot colectiv în noiembrie anul viitor. Monedele locale complementare sunt de obicei lansate în teritorii mai mici, subliniază Jerome Blanc, economist specialist pe monede locale. Astfel, în Franţa sunt în circulaţie aproximativ 40 de astfel de monede. Mai multe monede complementare au cunoscut un succes răsunător. Astfel, „WIR“ din Elveţia este astăzi utilizată de peste 60.000 de întreprinderi, iar moneda care circulă în cartierul britanic Brixton a contribuit la dinamizarea comerţului local.
sursa:
http://www.zf.ro/business-international/parisul-si-ar-putea-bate-moneda-proprie-aceasta-ar-putea-fi-folosita-pentru-plata-serviciilor-locale-15662099

3. Un interviu, în Le Journal de Dimanche cu Anne Hidalgo, primărița orașului Paris despre inițiativa de a păstra pietonale spațiile riverane ale Senei, după ce acestea fuseseră în prealabil închise în perioada estivală: ”Dar cine îndrăznește să afirme că mai puține automobile în oraș cauzează mai multă poluare? În calitate de președintă proaspăt aleasă a grupului C40 (o rețea ce adună cele mai mari 85 orașe ale lumii în lupta contra schimbărilor climatice), pot să vă garantez că nici un mare oraș al lumii nu a înregistrat o creștere a poluării după reducerea circulației automobilelor în centrul său! Amintesc adversarilor acestor măsuri că pietonalizarea malului stîng al Senei ne-a permis să reducem cu 23 % poluarea în acest sector. Mai mult, experții au constatat, în numeroase orașe că închiderea unor autostrăzi urbane creează efectul evaporării traficului. Pe scurt, o parte din automobiliști renunță la automobilul personal pentru a recurge la un alt mod de transport. Poluarea aerului se face responsabilă de aproximativ 6500 morți pe an în metropolă. Știm că traficul rutier este cauza principală. Există, deci, în limitarea traficului, o urgență sanitară. Sănătatea publică nu se negociază. Cred că aleșii locali trebuie să reacționeze rapid. Pentru că, mai devreme sau mai tîrziu, vor trebui să poarte responsabilitate penală în fața tribunalului.”

4. Primarii din grupul C40 au emis o scrisoare deschisă liderilor G20 în privința necesității unor eforturi clare și viguroase contra schimbărior climaterice. ”Cu ocazia summitului G20 care are loc în aceste zile la Hangzhou, noi, primarii celor mai mari orașe din grupul G20 facem apel la liderii noștri naționai să colaboreze cu noi în procesul de dezvoltare a unei economii cu consum redus de carbon, o lume sigură și durabilă din punct de vedere climateric. Pentru marile orașe ale lumii, ține deja de domeniul evidenței că, cu cît mai rapid ne vom mișca spre o economie cu consum redus de carbon, cu atît mai mare va fi creșterea calitativă a standardelor de viață în orașele noastre, și cu atît mai puternică și mai durabilă va fi dezvoltarea economică ce face aceste lucruri posibile. Din aceste motive noi, în calitate de membri ai grupului C40 Orașe pentru Lupta Contra Schimbărilor Climatice ne angajăm să elaborăm planuri concrete în privința modului de implementare a prevederilor Acordului de la Paris pentru schimbări climatice. Vrem ca cetățenii noștri, piețele și alți lideri politici din alte părți ale lumii să știe că noi avem intenții serioase de a implementa prevederile Acordului de la Paris. Facem apel la liderii statelor noastre să facă același lucru.” 

2784

5. Enrique Peñalosa, primarul orașului Bogota, a oferit un interviu pentru The Guardian, cu prilejul Conferinței Habitat III despre Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă:
întrebare: Care este problema cea mai importantă pe care orașele trebuie s-o rezolve în acest moment?
E.P: Pămîntul. Atît de simplu: pămîntul. Proprietatea privată și piața comercială nu funcționează în cazul pămîntului din jurul orașelor în creștere – pentru că, atunci cînd prețurile cresc, oferta nu crește la rîndul ei. E o situație diferită de piața de cartofi sau ketchup. Modul în care orașele cresc și se dezvoltă nu trebuie să fie dictat de interese private ci de autoritățile publice, care pot identifica cele mai bune locuri și condiții pentru dezvoltare – pentru a minimiza distanțele de transport și pentru a crea parcuri (zone verzi) extinse. Intervenția autorităților în distribuția terenurilor în oraș este un factor crucial pentru crearea orașelor bune. Acolo unde este posibil, trebuie să protejăm principiul priorității interesului public asupra intereselor private – ceea ce înseamnă aplicarea frecventă a mecanismelor de expropriere. Este crucial să menținem controlul asupra pămîntului și să putem obține terenuri și construcții pentru a putea realiza proiecte de spații publice, parcuri, drumuri și locuințe pentru oraș. Nu trebuie să existe plaje publice în spații urbane democratice. Pentru că ele încalcă principiul democratic fundamental potrivit căruia toți cetățenii sunt egali. Și dacă toți cetățenii sunt egali, atunci toți au dreptul la aceeași suprafață de drumuri. E inadmisibil să avem stadioane de golf în orașe în care nu există parcuri.”

6. Roxana Maria Triboi scrie, pe Criticatac, despre pastoralismul urban: ”Pastoralismul este o practică sustenabilă ce întreține și favorizează biodiversitatea, circuitele alimentare scurte, dar, deși este susținut într-o manieră generală de politica UE și are o reputație pozitivă (succesul ciobanului Ghiță, a produselor oierilor sibieni) atunci când e asociat cu tradiția și peisajul montan, a fost în mod curent neglijat din legislația locală, fiind considerat incompatibil cu funcțiunile urbane și peri-urbane. De la normativele privind pășunatul, legea vânătorii și hotărârile locale legate de desfășurare a practicilor agricole în zona intravilanului, legislația actuala ignoră prezența acestei activități în proximitatea orașului, în ciuda realității sale foarte concrete. Cuantificarea fenomenului este dificilă. Multe din efectivele de animale sunt declarate ca fiind localizate în teritorii rurale adiacente pentru a evita interdicțiile, deși păstoresc zone urbane și periurbane, private sau publice, ca de exemplu, terenul destinat viitoarelor cartiere de locuințe sociale (ANL). Cea mai bună dovadă a acestui fenomen este cea a Agenției de Plăți în Agricultură (APIA), care are înregistrate cereri de subvenție pentru circa 40 000 de oi și capre în judetul Ilfov cu o tendință de scădere începând cu anul 2012. Cifrele nu reflectă pe deplin realitatea. Cererile depuse iau în considerare numai efectivele de peste 50 de oi sau 25 de capre mature iar, în urma interviurilor cu ciobanii și proprietarii de turme din București și periferie, am constatat că mulți dintre ei nu au solicitat subvenții având în vedere condițiile și suma mică atribuită pe cap de animal. S-ar putea ca pe viitor, odată cu mărirea subvenției, numărul animalelor înregistrate la APIA să se apropie mai mult de realitate. De subliniat că pe situl Direcției Sanitar Veterinare (DSVSA) București figurează totuși 2000 de oi și capre în condițiile în care păstoritul urban este interzis. De altfel, de manieră generală, la nivel adminstrativ local în zona intravilanului numărul oficial al animalelor domestice este 0. Un calcul simplu conform statisticilor mentionate mai sus, ne permite estimarea grosieră a unei producții de minim 1 milion de euro (produse lactate) pe an în județul Ilfov din care doar o mică parte integrează piața de desfacere formală. Conștientizarea beneficiilor și posibilitatea desfășurării acestei practici fără tensiunile actuale rămâne o etapă îndepărtată. Neglijând oportunitatea utilizării unor practici sustenabile pentru a dezvolta o infrastructură verde, circuite alimentare scurte cu produse proaspete și de calitate în jurul și în interiorul orașelor, interesul autorităților locale este canalizat pe dezvoltarea infrastructurii rutiere și a urbanizării intensive.”

architecture-for-refugees

7. Arhitectura pentru refugiați (Architecture for Refugees) – este o platformă on-line de tip open source care colectează și diseminează discuții, probleme, idei și soluții ce abordează aspectele arhitecturale ale crizei curente a refugiaților la nivel european și global. În societatea noastră modernă informația și accesul la informație sunt valori-cheie. Crearea unui repertoriu deschis de informații și expertiză ar putea îmbunătăți munca colaborativă între activiști, refugiați, profesioniști și politicieni. În rezultatul muncii colaborative pot fi identificate răspunsuri rapide și eficiente la probleme ce țin de construcția unor adăposturi (alt tip de infrastructură) pentru refugiați. Comunitatea de arhitecți Arhitectură pentru Refugiați vizează colaborarea cu refugiați, urbaniști și designeri urbani pentru crearea unei infrastructuri prietenoase de mobilier urban realizată pentru, cu și de către refugiați.

8. Bucureştiul se află pe locul 8 în Europa, în funcţie de rata de creştere a numărului de vizitatori în perioada 2009-2016, arată studiul „Mastercard Global Destinations Cities Index 2016”.  Indexul Mastercard Global Destinations Cities furnizează un clasament al celor mai vizitate 132 de oraşe din lume, pe baza numărului estimat de vizitatori şi a volumelor cheltuite de aceştia. Hamburg a înregistrat cea mai mare rată de creştere a numărului de vizitatori internaţionali (8,7%) pe parcursul ultimilor şapte ani. Germania are 3 oraşe în top 10 în funcţie de rata de creştere între 2009 şi 2016, în timp ce Bucureştiul se clasează pe poziţia a opta, cu o rată de creştere superioară Barcelonei. Clasamentul celor 10 oraşe cu cea mai mare rată de creştere la nivel european este: 1. Hamburg (8,7%) 2. Berlin (8%) 3. Istanbul (7,8%) 4. Copenhaga (7,7%) 5. Lisabona (7,4%) 6. Budapesta (7,2%) 7. Dusseldorf (7,2%) 8. Bucureşti (7,1%) 9. Sofia (6,9%) 10. Barcelona (6,7%). „La nivel european, Capitala României ocupă locul 8 în rândul destinaţiilor cu cea mai mare rată de creştere în ultimii 7 ani, depăşind în această privinţă oraşe precum Barcelona, Dublin, Paris, Praga sau Roma”, notează autorii studiului. Potrivit acestora, Municipiul Bucureşti se află pe locul 81 în topul Mastercard Global Destinations Cities Index 2016, cu peste un milion de vizitatori estimaţi pentru anul acesta. Potrivit Indexului, chetuiala totală înregistrată de vizitatori în Bucureşti, în 2016, se ridică la circa 270 de milioane de euro. Studiul mai arată că Bangkok este cel mai bine clasat oraş, cu circa 21,47 milioane vizitatori internaţionali în 2016, depăşind marginal Londra, ocupanta locului al doilea în top, după ce a condus clasamentul Mastercard GDCI de 5 ori în ultimii 7 ani.

cronologie-patarat-poster-web-11_web

9. În octombrie 2016, a avut loc la Echinox, în Cluj lansarea volumului Pata, o lucrare despre activismul pentru dreptul la locuire decentă, editată de Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Eniko Vincze. Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul Pata surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.”
”În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.”
”Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.”
Descărcați volumul în format electronic de aici.

# LEGĂTURI

- Lecția lui Michel Bauwens,”Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy” (Pretoria, Africa de Sud).

- Întreaga colecție a revistei URBANITIES se găsește în acces deschis și poate fi salvată de pe adresa: http://www.anthrojournal-urbanities.com/journal-issues/all-volumes-and-issues/

- Lista recipienților premiului Jane Jacobs Communication Book Award, una dintre cele mai importante distincții în urbanism poate fi găsită aici: https://urbancomm.org/grants-awards/jane-jacobs-urban-communication-book-award/
Bună pentru recomandări de lectură!

- 10 cele mai interesante tururi ghidate ale orașelor europene – o listă compilată de The Guardian. Ar fi de menționat, de exemplu, turul crizei financiare din 2008 din Reykjavik sau turul cartierelor Zemun și Novi Belgrad.

- Un excelent interviu cu sociologul rus Victor Vahștain despre forumurile urbane și viitorul urbanismului.

Academia Vecinătății în Prinzessinengarten (Berlin, Germania) este o platformă deschisă, autoorganizată pentru schimb de experiență și expertiză în domeniiile rural, urban, practici culturale și activism.

- Între 17-20 octombrie la Quito, în Ecuador, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a organizat Conferința Habitat III despre Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă.

- Arhiva proiectului TUTUR – Temporary use as a tool for urban regeneration. Ideea proiectului a constat în elaborarea unor modele de pionierat în domeniul utilizării temporare a resurselor și infrastructurii existente.

- Proiectul Funding the Cooperative City, un proiect care explorează, promovează și asistă experimente de dezvoltare urbană inițiată de comunitate în orașele europene.

14681953_1680565525592560_8978356336752289254_o

# CAMPANII

1. SEMNEAZĂ PETIȚIA! Spune NU demolării Cinematografului Gaudeamus!

La 1 februarie 2016, viceprimarul Nistor Grozavu a anunțat că în locul cinematografului Gaudeamus se propune o nouă construcție – un bloc rezidențial cu 14 etaje. Reprezentanții primăriei ne asigură că noua construcție va fi dotată cu săli de cinematograf și alte spații publice. Chiar dacă proiectul nu a fost avizat încă de Consiliul Municipal Chișinău și construcția nu are autorizație, în vara anului 2016 compania SC „Cristivlad” căreia îi aparține terenul, a anunțat deja printr-un panou informativ despre vânzarea apartamentelor în viitorul bloc.

La 19 august 2016, Primăria Chișinău a autorizat demolarea cinematografului pentru viitoarea construcție. Argumentul de bază este că acest teren este în proprietate privată și din acest motiv proprietarul este în drept să utilizeze terenul după propriile considerente.

La 24 septembrie au avut loc consultații publice, inițiate de un grup de consilieri municipali, la care au participa cetățeni, consilieri municipali, activiști, reprezentanți ai mediului cultural, dar și Nicolae Drăgan, reprezentantul companiei „Cristivlad”. Nicolae Drăgan a explicat că decizia de a demola cinematograful are drept motiv principal nerentabilitatea acestuia. Totodată, dl. Drăgan a promis că nu va începe demolarea dacă se identifică o altă soluție și a acceptat să participe la dialog cu specialiști, autorități, consilieri municipali și societatea civilă. Considerăm că aceasta este o oportunitate de a ne face auziți și de a exprima poziția noastră pentru a salva cinematograful Gaudeamus.

linie-rosu-buletin_web

#11-12 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (июль-октябрь 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

1. Организация FHI 360 объявляет о приеме заявок в рамках Программы малых грантов «ГражданеДействуют», с целью поддержания инновационной деятельности с быстрой отдачей, направленной на удовлетворение возникающих потребностей посредством адвокаси и проектов, направленных на развитие сообществ. Гранты будут выдаваться в рамках проекта Партнерства для Устойчивого Гражданского Общества в Молдове (MPSCS), финансируемого Агентством США по Международному Развитию (USAID).
Гранты в рамках программы «Граждане Действуют» будут поддерживать краткосрочные, направленные на выполнение насущных задач усилия организаций гражданского общества (ОГО) по адвокаси, предпринимаемые от лица поддерживающих их граждан. Программа малых грантов НЕ будет поддерживать уже ведущуюся работу или длительные кампании; она ориентирована на незамедлительную помощь для быстрого реагирования на непредвиденные возможности или экстренные ситуации, связанные с реформами в стадии реализации.
Профиль заявителя: Организации гражданского общества (ОГО).
Количество грантов: до 10-12.
Размер гранта: от 50 000 до 190 000 молдавских леев.
Продолжительность: От трех месяцев до одного года.
Крайние сроки подачи предложений для каждого цикла:
1-й цикл – 18 ноября 2016 г., 16:00 по местному времени
2-й цикл – 3 апреля 2017 г., 16:00 по местному времени
Полный список вопросов и ответов на них будет опубликован на сайте www.fhi360.md к 10 ноября 2016 г.
Образец руководство и бланк заявки, включая образец бюджета.

2. Культурный Кишинев: мастеркласс по картографии жилых районов
Начиная с октября Ассоциация Оберлихт проводит ряд занятий по городскому картографированию в жилых кварталах города.
Цель данных занятий – исследовать общественное пространство, представляющее возможный интерес для культурной деятельности; отметить неиспользуемые зоны Кишинева; идентифицировать заброшенные зоны, которые можно будет активизировать путем различных культурных мероприятий/вмешательств весной-летом будущего года. Эти зоны можно увидеть на Карте Культурного Кишинева: https://chisinaucultural.crowdmap.com/
До настоящего времени было проведено картографирование в районах Чокана (зона Мария Дрэган / Подул Ыналт), Буюкань (Онисифор Гибу / Ион Пеливан / Николае Костин) и Ботаника (бул. Траян / Индепенденцей / Валя Кручий).
Следующий заход картографирования пройдет в пятницу, 2 декабря 2016 года, с 10:00 – 13:00 в районе Рышкань. Ждем вас 2 декабря в 10:00 на троллейбусной остановке возле памятника Афганцам (Московский проспект угол Мирон Костин). Одевайтесь хорошо и вооружайтесь фотокамерами, диктофонами и всем что нужно, чтобы делать пометки. Ждем! (детали по адресу: info(a)oberliht.com, 022 286317)

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Кинотеатр Buiucani продолжает серию культурных событий и проекции фильмов. В июле примэрия Кишинэу выдала авторизацию на строительство, а в начале августа ступеньки и бетонные стены были покрашены. Затем 13 августа в кинотеатре Buiucani прошло творческо-музыкальное событие Concert sub Bec #4 – Șotii acustice.

2. Мэрия Парижа «серьезно работает над проектом» местной внутренней валюты, которую могут запустить осенью будущего года, пишет Le Figaro. «Исследование воздействия идет полным ходом и мы ждем заключений для того, чтобы уточнить форму новой валюты, как она будет функционировать, ее фискальные параметры», – поясняет Антонетт Гахл, ответственная за социальную экономику при примэрии французской столицы. «Эта валюта может служить, например, для оплаты в столовых, или каких-то других городских услуг», – добавляет Гахл. «Создание новой местной добавочной валюты может способствовать появлению новых экономических возможностей между городскими структурами», – говорит Лукас Рочетте-Берлон, председатель „Une monnaie pour Paris“. Валюту можно назвать «Le Seine» (Сена). Название нужно будет найти совместным голосованием в следующем году. Добавочные валюты местного пользования обычно выпускаются для распространения на более мелких территориях, подчеркивает Джером Бланк, экономист, специалист по внутренним валютам. Таким образом, во Франции циркулирует примерно 40 видов таких денежных знаков. Многие из такого рода добавочных валют имеют ошеломительный успех. Так швейцарская валюта «WIR» используется более чем 60000 предприятиями, а валюта, действующая в британском районе Брикстон, способствовала динамизации местной коммерции. Источник: http://www.zf.ro/business-international/parisul-si-ar-putea-bate-moneda-proprie-aceasta-ar-putea-fi-folosita-pentru-plata-serviciilor-locale-15662099

3. Интервью в Le Journal de Dimanche с Анн Идальго, мэром города Париж, об инициативе сохранения приречных пешеходных зон Сены после того, как в течение лета они были закрыты. «А кто посмеет утверждать, что меньшее количество машин в городе становится причиной большего загрязнения? В качестве новоизбранного председателя группы С40 (сети, включающей в себя 85 городов мира, борющихся с изменениями климата) могу вам гарантировать, что ни один крупный город мира не зарегистрировал увеличение загрязнения после снижения циркуляции автомобилей в своих центрах! Напоминаю противникам этих мер, что, сделав правый берег Сены пешеходным, мы смогли снизить на 23% загрязнение воздуха в этом районе. Более того, эксперты во многих городах отметили, что закрытие некоторых городских автострад создает эффект «испарения» трафика. То есть, часть автомобилистов отказываются от личных машин и пересаживаются на другие виды транспорта. Из-за загрязнения воздуха ежегодно в крупных городах погибает около 6500 человек. И всем ясно, что основная причина этого – повышенный трафик. То есть, его нужно резко снижать. Общественное здоровье не обсуждается. Думаю, что местные избранники должны реагировать быстро. Потому что рано, или поздно нам придется нести уголовную ответственность перед трибуналом».

4. Мэры группы С40 написали открытое письмо лидерам G20 о необходимости четких и действенных мер борьбы с климатическими изменениями. «По случаю саммита G20, проходящего в эти дни в Ханчжоу, мы, мэры самых крупных городов группы G20, призываем наших национальных лидеров сотрудничать с нами в процессе разработки низкоуглеродной эконмики, устойчивого и безопасного мира с климатической точки зрения. Для крупных городов уже ясно, что чем скорее мы будем двигаться к снижению количества употребления углерода, тем выше станет качество уровня жизни в наших городах и тем лучше будет развиваться экономика, делающая это возможным. Поэтому мы, в качестве членов группы C40 Города за Борьбу против Климатических Изменений, беремся разработать конкретный план относительно того, как будет внедряться Парижское Соглашение о климатических изменениях. Мы хотим, чтобы наши граждане, рынки, а также политические лидеры других стран мира знали, что у нас серьезные намерения касательно внедрения Парижского Соглашения. Мы призываем лидеров наших стран сделать тоже самое».

5. Энрике Пеналоса, примар города Богота, дал интервью изданию The Guardian по случаю Конференции Habitat III о жилье и долгосрочном городском развитии.
Вопрос: какова самая важная задача, которую должны решить города в настоящий момент?
Ответ: – Земля. Все просто: земля. Частная собственность и коммерческий рынок не функционируют, если земля вокруг городов растет, потому что тогда, когда растут цены, то предложение не растет вместе с ними. Модель, по которой города растут и развиваются, не должна диктоваться частными интересами, а публичными властями, которые в силах определить самые лучшие места и условия для развития, для того, чтобы снизить количество транспорта и создать зеленые зоны. Вмешательство властей в распределение городских земель – решающий фактор в процессе создания хороших городов. Там, где возможно, следует защищать принцип приоритета общественного интереса над частным, что означает частое внедрение механизмов экспроприации. Важно сохранить контроль над землей и получить площади и строения для реализации проектов общественного пространства, парков, дорог и городского жилья. Не должно быть никаких общественных «пляжей» в демократическом городском пространстве. Потому что они нарушают основной демократический принцип, по которому все граждане – равны. И раз все равны, то у всех равные права на ту же площадь дорог. Недопустимо иметь стадионы для гольфа в городах, в которых отсутствуют парки».

6. Роксана Мария Трибой пишет на Criticatac о городском пасторализме: «Пасторализм – это устойчивая практика, поддерживающая и благотворно влияющая на биоразнообразие, мелкие пищевые цепи. Но, несмотря на то, что политика ЕС в общих чертах поддерживает эту идею и у нее хорошая репутация, когда речь идет о традициях и горном пейзаже, то пасторализм с законодательной точки зрения пренебрегается, его начинают считать несовместимым с городскими и смежно-городскими функциями. Начиная от нормативов касательно выпаса скота, закона об охоте и местных решений о методах ведения сельского хозяйства в застроенных районах, нынешнее законодательство игнорирует наличие данной активности вблизи города. Феномен сложный. Многие виды сельскохозяйственного скота заявлены, как находящиеся в прилегающей к городу сельской местности, дабы избежать запретов, но при этом скот выпасают в городских и пригородных зонах, на частных и публичных территориях, например, в районе, предназначенном для будущего социального квартала. Лучшее доказательство этого феномена – Агентство по оплатам в сельском хозяйстве (APIA), в котором зарегистрировано прошений на субсидии для более чем 40000 овец и коз в уезде Илфов. Поданные заявления рассматривают только стада в более, чем 50, или 25 взрослых коз, а в результате опроса пастухов и владельцев стад в Бухаресте и его пригороде выясняется, что многие из владельцев не просили субсидий из-за условий и маленькой суммы на одну голову скота. На сайте Санитарно-ветеринарной дирекции Бухареста указана цифра 2000 овец и коз в ситуации, когда выпас скота в городе запрещен. Простой подсчет вышеуказанной статистики позволяет нам округлить сумму до 1 миллиона евро в год (молочной продукции) в уезде Илфов, из которых небольшая сумма интегрирована в формальный розничный рынок. Таким образом, упуская возможность использования устойчивых практик для развития зеленой инфраструктуры, мелких пищевых цепей с использованием свежих и качественных продуктов вокруг и внутри городов, интерес местных властей направлен на развитие дорожной инфраструктуры и массивной застройки».

7. Архитектура для беженцев (Architecture for Refugees) – это он-лайн платформа типа open source, собирающая идеи, проблемы и решения, затрагивающие архитектурные аспекты нынешнего кризиса беженцев на европейском и мировом уровнях. В нашем обществе доступ к информации и сама информация являются ключевыми ценностями. Наличие открытого источника информации и экспертизы могли бы улучшить совместный труд активистов, беженцев, профессионалов и политиков. И в результате могут быть достигнуты более быстрые и эффективные способы решения проблем, касающихся строительства лагерей/прибежищ (еще один тип инфраструктуры) для беженцев. Сообщество архитекторов «Архитектура для беженцев» призывает к сотрудничеству с беженцами, урбанистами и городскими дизайнерами для создания дружественной инфраструктуры городского жилья, созданного для беженцев и включительно беженцами.

8. Бухарест находится на 8 месте в Европе по уровню числа посетителей в период 2009-2016 гг., показывает исследование „Mastercard Global Destinations Cities Index 2016”.  Индекс Mastercard Global Destinations Cities указывает 132 самых посещаемых города в мире по количеству посетителей и объему их расходов. В Гамбурге отмечается самое большое количество международных посетителей (8,7%) на протяжении последних семи лет. В Германии насчитывается 3 города в топе 10 городов по уровню роста между 2009 и 2016 годами, и Бухарест располагается на восьмой позиции с более высоким количеством посетителей, чем в Барселоне. Вот эти 10 городов: 1. Гамбург (8,7%) 2. Берлин (8%) 3. Стамбул (7,8%) 4. Копенгаген (7,7%) 5. Лиссабон (7,4%) 6. Будапешт (7,2%) 7. Дюссельдорф (7,2%) 8. Бухарест (7,1%) 9. София (6,9%) 10. Барселона (6,7%).
Судя по исследованию, Муниципий Бухарест находится на 81 месте в топе Mastercard Global Destinations Cities Index 2016 с более чем миллионным количеством посетителей за этот год. Общий расход всех посетителей Бухареста за 2016 год поднялся до уровня 270 миллионов евро. Также в исследовании говорится, что Бангкок является топовым городом с более, чем 21, 47 миллионами международных посетителей за этот год, что бьет рейтинг Лондона, расположенного на втором месте, после того, как именно Лондон был лидером рейтинга пять раз за последние 7 лет.

9. В октябре 2016 г., в Echinox, Клуж, состоялась презентация книги Pata – работы об активизме, борющемся за право на достойную жизнь. Авторы: Ади Дохотару, Хажналка Харбула, Энико Винкзе. Помимо интервью, документов, эссе и фотографий сборник Pata затрагивает аспект формирования зоны Pata Rât – ненадежного маргинального жилья вблизи мусорной свалки города Клуж, созданной путем административных действий, или институционального наплевательства, а также различных сложностей на разных уровнях между инстанциями местной административной власти, компаний из сферы переработки отходов и мелких предпринимателей различных областей. «Также книга является отражением различных гражданских транс-этнических инициатив по правам человека и социального равенства, а также направленных на борьбу с расизмом. Данные инициативы преследуют геттоизацию и направлены на применение некоторых центральных и местных действий в области обеспечения жилищным правом всех граждан и в частности маргинализованных слоев населения.  Повторяем еще раз основной мессадж всех наших совместных активистских мероприятий, что труд уязвленных категорий людей и их отчуждение в Pata Rât  выгодны не только фирмам, на которые они формально, или неформально работают, но и всему городу и поэтому их причастность к городу должна быть признана и применены меры по улучшению условий  жизни и защиты их жилья».
«Авторами книги являются исследователи, активисты и жители зоны Pata Rât. Таким образом, в книге воссоздаются встречи лиц из академической области и личностей, подвергнувшихся систематическим жилищным беззакониям. И эти встречи были основополагающими, потому что в результате исследователи стали активистами в борьбе за право на жилье, а жертвы насильственных выселений осознали, что являются объектом противостояния перед лицом самой драматичной формы социальной маргинализации и что их примеры необходимы для политического сопротивления».
Скачать сборник в электронном виде можно здесь.

# ССЫЛКИ

– Лекция Майкла Бовенса Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy (Претория, Южная Африка).

– Полная коллекция журнала URBANITIES в открытом доступе по данной ссылке: http://www.anthrojournal-urbanities.com/journal-issues/all-volumes-and-issues/

– Список получателей премии Jane Jacobs Communication Book Award, одной из самых важных в мире градостроительства, можно найти здесь: https://urbancomm.org/grants-awards/jane-jacobs-urban-communication-book-award/

– 10 самых интересных туров по европейским городам – список, составленный The Guardian. Например, можно привести в пример тур финансового кризиса 2008 года в Рейкьявике, или тур по районам Земун и Нови Белград.

Интервью российского социолога Виктора Вахштайна о градостроительных форумах и будущем градостроительства.

Академия Соседства в Prinzessinengarten (Берлин, Германия) – открытая самоорганизованная платформа для экспертизы и обмена опытом в области сельского хозяйства, градостроительства, активизма и культурных практик.

- С 17-20 октября в Кито, Эквадор, Генеральная Ассамблея Организации Объединенных Наций организовала Конференцию Habitat III по Жилищному строительству и Городскому Устойчивому Развитию.

- Архив проекта TUTUR – Temporary use as a tool for urban regeneration (Временное использование, как инструмент для восстановления городской среды). Идея проекта заключалась в выработке моделей-пионеров в области временного использования ресурсов и существующих инфраструктур.

- Проект Funding the Cooperative City (Финансирование Кооперативного Города) – проект, исследующий, продвигающий и содействующий экспериментам городского развития, инициированного общественностью в европейских городах.

# КАМПАНИИ

2. Скажем НЕТ разрушению кинотеатра Гаудеамус!

1 февраля 2016 года вице-примар Нистор Грозаву заявил, что на месте нынешнего кинотеатра Гаудеамус собираются строить 14-этажное здание. Представители примэрии утверждают, что в этом здании будут располагаться как кинозалы, так и другие общественные помещения. Несмотря на то, что проект еще не был апробирован Муниципальным советом и нет авторизации на строительство, летом 2016 года компания «Cristivland», которой принадлежит площадь, уже с помощью информационного пано начала рекламировать продажу квартир в будущем доме.

19 августа 2016 примэрия Кишинэу авторизировала снос кинотеатра ради многоэтажки. Основным аругментом явился тот факт, что площадь под кинотеатром находится в частной собственности и поэтому собственник в праве использовать эту землю на свое усмотрение.

24 сентября состоялись публичные слушания, инициированные группой муниципальных советников. В слушаниях приняли участие граждане, советники, активисты, представители мира кинематографа, а также Николае Дрэган – представитель фирмы-застройщика. Николае Дрэган пояснил, что основная причина сноса кинотеатра – его нерентабельность. Также г-н Дрэган пообещал, что не начнет снос, если найдется другое решение и согласился пойти на контакт со специалистами, властями, мунсоветниками и гражданским обществом. Мы считаем, что это возможность сделать так, чтобы нас услышали и выразить нашу позицию за спасение кинотеатра Гаудемус.

Подпишись за спасение кинотеатра Гаудеамус!

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web

Tags :