#5 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201508-09_spatii-publice_buletin

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. Zilele Spațiului Public la Chișinău (6-10 octombrie 2015)

Programul Zilelor Spațiului Public, organizat de Asociația Oberliht între 6-10 octombrie 2015, își propune să producă o deschidere cu privire la un oraș post-socialist în process de transformare.
Încercăm să punem împreună activiști, artiști și lucrători din domeniul culturii, teoreticieni, juriști, experți, locuitori ai orașului și factori de decizie din cadrul autorităților de nivel diferit, care vor confrunta diferite viziuni și abordări asupra spațiului public, a rolului artei în spațiul public, a creșterii accesului la spațiul public pentru toate grupurile sociale.
Scopul Zilelor Spațiului Public este de a oferi, pentru diferiți actori și diferite tipuri de public, o platformă de discuție, sensibilizare și acțiune pe teme și inițiative ce țin de democratizarea, protejarea și deschiderea spațiului public către cetățeni.
Dincolo de temele anunțate în acest an prin Zilele Spațiului Pulblic urmărim să fortificăm rețelele locale de organizații, inițiative și indivizi, să conectăm experții activi în Moldova cu invitați din alte țări europene și nu în ultimul rînd să oferim un program cultural pentru chișinăuieni și oaspeții capitalei prin activarea unor spații publice aflate în situații de abandon sau în pericol de demolare.

Programul Zilelor Spațiului Public este organizat în cadrul proiectului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană (ECF): http://www.culturalfoundation.eu/thematic-focus/. Adițional proiectul e susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Culturii (PMC), Forumul Cultural Austriac din București și Institutul Adam Miczkiewicz din Varșovia.

Programul Zilelor Spațiului Public poate fi consultat aici: https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/

IMGP3284_edit_web

2. Biblioteca Spațiului Public (BSP), a fost inaugurată în mod oficial!

Aceasta cuprinde peste 200 cărți și reviste despre artă, arhitectură, spații publice, teorie urbană în limbile română, rusă, franceză, engleză și altele. Biblioteca urmează să achiziționeze și alte materiale. BSP acceptă donații de cărți pe teme ce țin de artă, spații publice, tematica orașului, sociologie, filozofie, arhitectură, științe politice, economie și alte domenii în orice limbă.
Biblioteca e deschisă luni și joi între 14:00-17:00.
Catalogul BSP este disponibil aici: http://biblioteca.oberliht.org/catalogul/

IMG_9758_edit_web

3. Între 23-26 august 2015 Asociația Oberliht a organizat Atelierul de cartografiere a cartierelor rezidențiale din Chișinău (așa-numitele microraioane).
Acest atelier pornea de la faptul că orașul Chișinău este unul centralizat din punct de vedere al puterii decizionale, care se concentrează în Primărie, dar și în sensul politic, cultural sau economic – centrul orașului reprezintă nodul de putere care stimulează, formează și modelează schimbările urbane. Din acest motiv cartierele rezidențiale nu-și pot forma propriile strategii și planuri de dezvoltare urbană în pofida faptului că în zonele cu blocuri și în suburbii locuiește majoritatea populației orașului Chișinău.
Nevoia efectuării unei analize se datorează și faptului că zonele cu blocuri sînt proiectate să fie spații monofuncționale (cartiere rezidențiale) cu infrastructură publică ajustată unui set redus de nevoi (grădinițe, școli, piețe, spații verzi, terenuri de sport și unele spații culturale), precum și spații publice care la moment sînt prost echipate. În consecință, particularitățile lor, modurile de convivialitate și comunitate care se dezvoltă în aceste zone rămîn studiate insuficient.
Atelierul a durat 3 zile, iar în calitate de participanți am avut experți din București, Chișinău și Cluj, urmărind consolidarea unui grup format din artiști / designeri / fotografi, sociologi / antropologi, istorici, arhitecți / urbaniști ș.a., preocupați de transformările urbane locale.

sursa: https://chisineu.wordpress.com/2015/08/11/bloki/

DSCN7268_web
sursa imagine

4. Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția 2015

Ministerul Culturii organizează anul acesta, sărbătoarea consacrată Zilelor Europene ale Patrimoniului, în perioada 24-27 septembrie, cu tema „Patrimoniul industrial şi tehnic”. Acest eveniment are loc în circa 50 de țări – parte ale convențiilor europene referitoare la patrimoniul cultural, având anual peste 20 de milioane de vizitatori. Evenimentele pun în valoare monumente istorice, situri arheologice, colecții de artă, meșteșuguri tradiționale etc., permițând cetăţenilor europeni să înveţe despre patrimoniul cultural comun. Astfel cetăţenii sunt încurajaţi activ să se implice în salvgardarea patrimoniului cultural. Timp de câteva zile ușile vor fi deschise la diferite monumente și situri, cu acces gratuit (sursă: Ministerul Culturii).

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Better Reykjavik

Cum ar fi dacă cetățenii ar putea decide exact pe ce se cheltuieste o parte din bugetul orașului lor? Reykjavik, capitala Islandei, un oraș cu circa 120.000 de locuitori, este un exemplu în acest sens. Pe o platformă online în special cetățenii pot propune mici proiecte pentru oraș: amenajarea unui loc de joacă, a unui sens giratoriu, închiderea circulației auto pe o anumită stradă etc. Primăria face o evaluare a costurilor pentru implementarea fiecărui proiect, după care proiectele sînt supuse la vot pe platformă, iar cele care strîng cele mai multe voturi de la cetățeni sînt implementate. Primăria alocă în fiecare an circa 1,9 milioane euro pentru aceste proiecte, reprezentînd 4-5% din buget, pînă acum devenind realitate circa 200 dintre ideile cetățenilor.
Platforma Better Reykjavik a fost lansată în 2010, înainte de alegerile municipale din Reykjavik. Toate partidele care au participat la alegeri au primit spațiu pe această platformă pentru a strînge idei de la cetățeni pentru campania electorală și a discuta propunerile cu cetățenii, însă doar partidul Best Party (fondat in 2009 de Jon Gnarr, un comediant și actor islandez, pentru a caricaturiza modul în care se făcea politica pîna atunci) a folosit acest instrument.
După ce au cîștigat 6 din cele 15 de locuri ale Consiliului Local Reykjavik și candidatul lor, Jon Gnarr, a devenit primar al capitalei Islandei, el a cerut cetățenilor din Reykjavik să folosească platforma pentru o discuție despre coaliția pe care partidul urma să o formeze după alegeri. Timp de o lună (înainte și după alegeri), 40% din alegători din Reykjavik au vizitat platforma și 10% au formulat idei și propuneri, potrivit Citizens Foundation (sursa: hotnews.ro).
Un scurt documentar despre inițiativă poate fi văzut aici: https://vimeo.com/88214900

2. Un interviu cu Micah White, co-fondatoare a mișcării Occupy Wall Street despre noile forme de protest și activism. ”Pentru mine, mișcarea Occupy a fost un ”eșec constructiv”, ceea ce în principiu înseamnă că a fost un eșec care ne-a învățat cîte ceva despre activism. Adevăratul avantaj al Occupy Wall Street a fost acela că ne-a învățat că ideile și premisele noastre despre proteste sunt false. Occupy a fost un exemplu perfect despre cum ar trebui să funcționeze mișcările sociale. Se conforma teoriilor dominante privind protestele și activismul: a fost un eveniment istoric, a adunat milioane de oameni de toate categoriile, din întreaga lume, în jurul unei serii de revendicări, nu prea a existat violență. Și totuși, mișcarea a eșuat. Deci, principala mea concluzie este aceea că activismul s-a bazat pe o serie de premise false despre tipul de comportament colectiv care creează schimbări sociale. Ce am învățat din Occupy, dar și din Primăvara Arabă, este faptul că revoluțiile au loc atunci cînd oamenii scapă de frică. Deci, cred că principalul factor declanșator pentru următoarea mișcare revoluționară va fi o stare molipsitoare care se va întinde în întreaga lume și în întreaga comunitate umană.
Din punctul meu de vedere, principalul lucru pe care trebuie să-l vedem este abandonarea explicațiilor materialiste ale revoluției de către activiști – și anume ideea că trebuie să adunăm oamenii în stradă – și să începem să ne gândim cum să răspândim acel tip de stare, cum să-i facem pe oameni să vadă lumea într-un mod fundamental diferit. Cam asta e. Viitorul activismului nu constă în a ne presa politicienii prin intermediul unor spectacole publice sincronizate.
Protestul se reinventează tot timpul. Fiecare generație își trăiește propriile momente de revoluție. Chestia principală e că acum traversăm niște timpuri în care inovațiile au loc mult mai des, pentru că oamenii pot vedea ceea ce fac alții din lumea întreagă și pot inova în timp real.
Cred că viitorul revoluției începe cu oamenii ce își promit lor înșiși că nu vor mai protesta în același fel de două ori. Asta e foarte dificil pentru activiști, pentru că le place să urmeze tipare. Dar, cînd ne vom dedica inovației, vom inventa forme absolut noi de protest. Oamenii nu se așteptau să vadă ceva asemănător mișcării Occupy atunci când aceasta a apărut. Iar acum nu ne așteptăm la următoarea mare mișcare… dar ea va veni.

3. Dan Hancox scrie despre mișcarea anti-evacuări din Barcelona și despre liderul acesteia, Ada Colau, noul primar la Barcelonei. ”Cînd Ada Colau a fost aleasă primar al Barcelonei, la alegerile locale din primăvara aceasta, o imagine a făcut înconjurul internetului. Femeia îmbrăcată într-un maiou pe care scria STOP DESAHUCIOS (stop evacuările) și care era tîrîtă de poliție? Da, era chiar ea; Colau a fost rugată să fie candidatul platformei radicale Barcelona en Comú, după ce a condus una dintre mișcările politice cele mai de succes din istoria modernă a Europei, PAH, Plataforma de Afectados por la Hipoteca (Platforma pentru cei afectați de ipotecă). PAH a acționat, după formarea sa în 2009, pe 3 fronturi: în primul rînd contra evacuărilor (ei au reușit să împiedice peste 1000 de evacuări prin acțiune directă), în al doilea rînd, prin stimularea solidarității sociale – membrii PAH făceau nu doar schimb de informație, ci și își ofereau reciproc sprijin emoțional, și în al treilea rînd, prin acțiune legală și politică pentru abolirea plăților pe ipoteci excesive și pentru returnarea proprietăților în cauză.”

4. Autoritățile orașului Munchen intenționează să amenajeze o rețea de ”autostrăzi” pentru biciclete.

”Germania este, probabil, o țară obsedată de automobile, dar în același timp, administrația locală din Munchen, un oraș faimos pentru ambuteiajele sale, vrea să construiască o rețea de autostrăzi pentru biciclete pentru a convinge cît mai puțini oameni să șofeze. Dacă planul va fi acceptat, magistralele în două benzi pentru biciclete vor asigura conexiune directă între suburbii și oraș, fără contact direct cu automobilele. Bicicliștii vor putea călători pe aceste magistrale fără oprire deaorece ele nu vor avea intersecții și nici semafoare.”

5. Vești îmbucurătoare, albertani!

Primarii celor mai mari două orașe din provincia canadiană cu cele mai puternice influențe politice de dreapta sunt foarte receptivi la ideea unui venit minim garantat. Naheed Nenshia, primarul orașului Calgary, și-a arătat susținerea pentru o variantă a măsurii fiscale cunoscute drept „impozitare negativă”, exprimîndu-și dorința ca noul ministru de finanțe, care face parte dintr-o formațiune politică de stînga, să exploreze această idee. Don Iveson, omologul său din Edmonton, a declarat într-un interviu că atît orașul condus de acesta, cît și Calgary ar fi pregătite pentru desfășurarea unor programe-pilot, așa cum au procedat în anii ’70 două orașe din Manitoba. Dar stați puțin – ce înseamnă, pînă la urmă, un venit garantat sau „de bază”? Iată principiile fundamentale ale acestei idei, expuse în cadrul celor 11 puncte.

1) Ce reprezintă venitul de bază? „Venitul de bază” este o sintagmă ce înglobează o serie de propuneri care împărtășesc ideea de a le oferi tuturor oamenilor dintr-un anume stat o anumită sumă de bani la intervale de timp regulate. Un venit de bază nu implică niciun fel de cerințe fixe de eligibilitate; nu trebuie să fii orb, o persoană cu dizabilități sau șomer pentru a beneficia de un astfel de venit. Toți oamenii primesc aceeași sumă de bani în virtutea calității de ființe umane cu nevoi materiale pe care banii le pot satisface. Această idee a îmbrăcat diverse forme de-a lungul anilor. „Venit de bază universal” și „venit de bază garantat” sunt întrebuințate frecvent. „Venit minim garantat” și „impozit negativ” sunt utilizate în general pentru a se face referire la versiuni ale proiectului care implică și o taxă ce acoperă treptat transferul de bani ca o măsură de a reduce costurile aferente acestei politici fiscale. „Demogrant” a fost un termen la modă în anii ’70, iar „dividende ale cetățenilor” și „salariu social” sunt utilizate din când în când.

2) Cine susține venitul de bază? Oameni de la care nu v-ați aștepta! Poate cel mai important promotor al ideii în secolul 20 a fost economistul libertarian Milton Friedman, care a susținut anume un impozit negativ pe venit ca pe un substitut pentru o mare parte a statului social. Mulți economiști de centru-stânga, precum James Tobin și John Kenneth Galbraith, s-au arătat, de asemenea, favorabili unei astfel de inițiative. Mai recent, Emmanuel Saez și Jonathan Gruber, doi dintre cei mai influenți economiști de stânga, care activează în continuare, au afirmat că un sistem de impozitare ideal ar implica un demogrant (o subvenție demografică) considerabil(ă). Martin Luther King Jr. a promovat ideea în cartea sa, Where to Go From Here: Chaos or Community? (Încotro ne îndreptăm: haos sau comunitate?), scriind: „Sunt sigur acum că cea mai simplă abordare se va dovedi și cea mai eficientă. Soluția împotriva sărăciei este de a o aboli în mod direct prin intermediul unei măsuri dezbătute pe larg: venitul garantat.” Richard Cloward și Frances Fox Piven, activiști și academicieni, au scris în 1966 un articol important în publicația The Nation, prin care îi îndemnau pe oamenii săraci să se angajeze într-o mișcare națională cu scopul conștient de a institui un venit de bază. Într-o manieră mai academică au scris și unii filosofi și intelectuali de stânga, precum Erik Olin Wright, Peter Frase, Carole Pateman, Antonio Negri, și Michael Hardt și, în special, Philippe Van Parijs, pentru a-și exprima adeziunea față de această idee. Dar această idee prezintă în continuare interes pentru dreapta politică din exact aceleași motive pentru care Friedman a susținut-o. Veronique de Rugy, economist libertarian și colaborator al publicațiilor National Review și Reason, a susținut ideea pe postul Fox News, stârnind reacții favorabile. Charles Murray, coautor al celebrei cărți The Bell Curve, a scris o carte întreagă în care prezintă un plan concret de înlocuire a statului social actual cu impozitul negativ pe venit. (sursa: SocialEast)

# LEGĂTURI

– Blogul orașului Nisporeni poate fi citit aici: https://nisporeni1618.wordpress.com/
– Prezentarea lui Vitalie Sprînceană cu titlul Orașul Chișinău: Să ne luăm orașul înapoi! este disponibilă pe platforma vimeo. Înregistrarea video se găsește aici: https://vimeo.com/132923427
– Geograful Bradley Garrett vorbește despre modul în care am putea apăra și proteja spațiile deschise în orașe. În contra procesului contemporan de privatizare continuă a orașelor, apărarea spațiilor publice e necesară pentru supraviețuirea democrației în comunitate.
– O serie de imagini din New Orleans, la 10 ani după uraganul Catrina. Link: http://www.theguardian.com/cities/gallery/2015/jul/30/abandoned-new-orleans-hurricane-katrina-in-pictures
– Istoria orașelor ca așezări umane în 50 imagini. Link: http://www.theguardian.com/cities/ng-interactive/2015/jun/05/history-cities-50-buildings-interactive
– Orașele Manchester și Londra au amenajat, pentru a proteja fauna orașelor, linii pietonale speciale pentru răți. Link: https://citiesintransition.eu/publication/sharethespace/
– O investigație The Guardian despre modul în care fauna sălbatică e integrată în orașe. Link: http://www.theguardian.com/cities/gallery/2015/jul/16/urban-wildlife-crossings-highways-bridges-in-pictures
– În unele orașe spaniole au apărut terenuri de joacă pentru bătrîni, care au scopul de a oferi populației de seniori posibilitatea de a practica un mod de viață activ. Link: http://www.upworthy.com/senior-citizens-like-to-have-fun-too-and-these-playgrounds-are-built-just-for-them?c=ufb1

linie-rosu-buletin_web

#5 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

1. Ассоциация Оберлихт приглашает в период с 6-10 октября принять участие в Днях Общественного Пространства. Событие будет проходить в Zpațiu (ул. А. Щусев, 103, Кишинев) и других публичных пространствах.

Цель данного мероприятия – предоставить художникам, архитекторам, активистам и различным видам аудитории платформу для обсуждений и вовлечений в деятельность, направленную на демократизацию, защиту и открытие общественного пространства (как в физическом смысле: улицы, скверы, так и в символическом: медийное, научное пространство) для жителей.
Также задачей Дней является укрепление местных сетей организаций, инициатив и активистов; контакт с активными молдавскими экспертами и приглашенными из-за рубежа; представление культурной программы для кишиневцев и гостей столицы путем активации определенных общественных пространств, находящихся в запустении, или на грани разрушения.
Программа Дней Общественного Пространства включает в себя три мастер-класса, организованных с целью укрепеления способностей организаций и культурных инициатив, а также гражданского активизма в Молдове; международную конференцию «Право на город / Право на культуру» с участием експертов из Австрии, Беларуси, Молдовы, Польши, Румынии, Испании, Украины, сопровождаемую культурной программой (проекции фильмов, выставки современной фотографии, перформансы, спектакли, презентации, концерт, туристический маршрут и т.д.).

Программа Дней Общественного Пространства организована в рамках проекта «Коллективное Действие для Общественного Блага» при поддержке Европейского Культурного Фонда: http://www.culturalfoundation.eu/thematic-focus/.
Также проект поддержан Министерством культуры РМ, дирекцией по культуре Кишинёва, Австрийским Культурным Фондом и варшавским Институтом Адама Мицкевича.

Программа: https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/

2. Библиотека Общественного пространства (БОП) была открыта официально!
В библиотеке находится более 200 книг и журналов об искусстве, общественном пространстве, теории градостроительства…Книги есть в распоряжении на румынском, русском, французском, английском и других языках. Библиотека в скором времени приобретет и другие материалы. Вы можете также пожертвовать БОП книги на тему искусства, города, общественного пространства, социологии, философии, архитектуры, политических, экономических наук и так далее на любом языке.
Библиотека работает в понедельник и четверг с 14:00 – 17:00
Каталог БОП доступен по данной ссылке: http://biblioteca.oberliht.org/catalogul/

3. Ассоциация Оберлихт организовала мастер-класс по картографированию микрорайонов Кишинева.
Воркшоп прошёл с 23-26 августа 2015 года в Кишиневе. Кишинев является централизованным городом с точки зрения власти, принимающей решение и сконцентрированной в примэрии, а также с политической, экономической и культурной сторон центр города является сгустком сил, которые стимулируют, создают и управляют городскими изменениями. Поэтому жилые микрорайоны города не могут формировать свои собственные стратегии и планы развития, несмотря на то, что в многоэтажных домах и пригородах живет основное население столицы.
Необходимость проведения анализа данных микрорайонов также вызвана и тем, что они были спроектированы, как многофункциональные пространства с общественной инфраструктурой, подчиненной определенному набору потребностей (детские сады, школы, рынки, зеленые насаждения, спортивные площадки и культурные пространства), а также потребностью пересмотра идеи общественных пространств в целом, которые на данный момент плохо обустроены. Следовательно, режимы жизнедеятельности в этих районах изучены недостаточно.
В трехдневном воркшопе участвовали эксперты из Кишинева, Бухареста, Клужа, а также была создана группа из художников / дизайнеров / фотографов / социологов / антропологов / историков / архитекторов и т.д., которые интересуются местными городскими преобразованиями. (источник: https://chisineu.wordpress.com/2015/08/11/bloki/)

4. Европейские дни Культурного Наследия, 2015
Министерство культуры организует в этом году празднование, посвященное Европейским дням Культурного Наследия, которые пройдут с 24-27 сентября. Тема: «Техническое и производственное наследие». Это событие проходит в 50 странах, являющихся частью европейских конвенций в области культурного наследия. Ежегодно мероприятия посещают более 20 миллионов человек. События касаются защиты исторических памятников, археологических мест раскопок, коллекций искусства, традиционных видов рукоделия и так далее, давая возможность европейским гражданам больше узнать об общеевропейском культурном наследии. Так граждан стимулируют принимать участие в охране культурного наследия. В течение нескольких дней двери различных памятников и археологических достопримечательностей будут открыты для свободного посещения. (источник: Ministerul Culturii)

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Лучший Рейкьявик

Как было бы, если бы граждане сами могли решать, на что именно тратить часть городского бюджета? Рейкьявик, столица Исландии, – город с 120.000 населением, является в этой области примером. На специальной он-лайн платформе граждане могут предлагать мелкие проекты для города: обустройство небольшой игровой площадки, места отдыха, установка карусели, перекрытие авто движения на определенной улице и так далее. Примэрия расчитывает затраты каждого такого проекта, после чего проекты выставляются на голосование в интернете и те, которые набирают больше всего голосов граждан, – осуществляются. Каждый год примэрия выделяет около 1, 9 миллионов евро на такие проекты, что составляет 4-5% от бюджета. До настоящего времени было реализовано около 200 проектов-идей граждан.
Платформа Better Reykjavik («Лучший Рейкьявик») была основана в 2010 году перед муниципальными выборами в столице Исландии. Все партии, принимавшие участие в выборах, получили место в платформе для сбора идей граждан для избирательной кампании и обсуждения с жителями предложений. Но только партия Best Party (основанная в 2009 году Жоном Гнарром, исландским комиком и актером, с целью создать карикатуру на проведение политики Исландии) использовала этот инструмент.
После того, как Best Party взяла 6 из 15 мест в местном совете Рейкьявика и Гнарр стал мэром столицы, он попросил жителей использовать платформу для обсуждения коалиции, которую партия должна была создать после выборов. В течение месяца (до и после выборов) 40% избирателей Рейкьявика посетили платформу и 10% высказали свои идеи и предложения.
(Источник: hotnews.ro).
Короткий фильм о данной инициативе можно посмотреть здесь: https://vimeo.com/88214900

2. Интервью с Микеем Уайтом, одним из создателей движения Occupy Wall Street, о новых формах протеста и активизма

«Для меня движение Occupy было «констурктивным крахом», что по сути означало крах, который научил нас кое-чему об активизме. Настоящим преимуществом Occupy Wall Street было то, что оно показало нам, что наши идеи и представления о протестах являются ложными. Occupy было отличным примером того, как должно действовать гражданское движение. Согласно основным теориям протеста и активизма: это было историческое событие, собрались миллионы людей всех категорий со всего мира, были общие определенные претензии, практически обошлось без насилия. И тем не менее, последовал крах.
То есть, основное мое заключение – активизм был основан на серии ложных предположений о типе коллективного поведения, формирующего социальные изменения. То, что я вынес из Occupy и из Арабской весны, – революции случаются тогда, когда люди перестают бояться. Значит, думаю, основным решающим фактором следующего революционного движения станет вирусный эффект, которые разойдется по всему миру и по всему человеческому обществу.
По моему мнению, основное, что мы должны сделать, – это прекратить мысли материалистскими критериями проведения активистами революции (а именно, идеей что надо собрать людей на улице) и начать думать, как распространять состояние, как сделать, чтобы люди видели мир совершенно по-другому. Будущий активизм не заключается в идее прессовать политиков посредством публичных повторяющихся спектаклей.
Протест постоянно меняет свою форму, создается вновь. Каждое поколение проживает собственные моменты революции. Основной момент в том, что сейчас мы живем во время, когда инновации случаются чаще, потому что люди могут видеть то, что делают другие во всем мире и могут создавать новое в настоящем времени.
Думаю, что будущее революции насчнется с людей, которые сами себе пообещают, что не будут протестовать дважды одинаково. Это очень сложно для активистов, потому что они любят действовать по написанному. Но когда мы посвятим себя инновации, то изобретем абсолютно новые формы протеста. Люди не ожидали увидеть что-то подобное движению Occupy тогда, когда оно появилось. А сейчас мы не ожидаем следующего крупного шага…но он наступит.

3. Дэн Хэнкокс пишет о движении анти-эвакуаций в Барселоне и о его лидере – Аде Колау – являющейся новым мэром Барселоны.

«Когда Ада Колау была избрана примаром, весной этого года, весь интернет облетела одна картинка. Женщина, одетая в майку с надписью STOP DESAHUCIOU» (стоп эвакуации), которую забрала полиция. Да, это была она. Колау попросили быть кандидатом радикальной барселонской платформы Barcelona en Comú, после того, как она была лидером одного из самых успешных политических движений современной истории Европы – PAH (Plataforma de Afectados por la Hipoteca (Платформа для пострадавших от ипотеки)). После своего создания в 2009 году PAH действовала по трем направлениям: против эвакуаций (удалось вопрепятствовать более чем 1000 выселениям), стимулирование общественной солидарности (члены платформы не только делились информацией, но и предлагали эмоциональную взаимопомощь), законные действия и политика, направленная на отмену чрезмерных ипотечных выплат и возвращение имущества».

4. Власти города Мюнхен намереваются благоустроить сеть «автострад» для велосипедистов.

«Германия, наверное, является одной из самых помешанных на машинах стран, но в то же время местная администрацию Мюнхена, города, известного своими дорожными «пробками», хочет построить сеть автострад для велосипедистов, чтобы склонить людей отказаться от машин. Если план будет принят, двухполосная магистраль для велосипедистов обеспечит прямую связь города с пригородами и любителям двухколесного транспорта не придется встречаться на своем пути с машинами. Велосипедисты смогут ездить по этой магистрали без остановок, потому что на ней не будет ни перекрестков, ни светофоров».

5. Мэры двух самых больших городов канадской провинции Альберта с самым сильным правым влиянием, заинтересованы идеей гарантированного минимального дохода.

Нахид Неншия, мэр города Калгари, выразил поддержку в пользу налоговой меры, известной, как «отрицательный налог», выражая таким образом желание, чтобы новый минист финансов, являющийся частью левого фронта, исследовал этот вопрос. Дон Ивесон, его коллега в Эдмонтоне, заявил в одном из интервью, что и Эдмонтон, и Калгари готовы к пилотной программе, так, как в 70-х случилось в двух городах Манитобы. Но что означает гарантированный минимальный доход? Вот основные принципы идеи:

1) «Гарантированный доход» – это понятие, включающее в себя ряд предложений, разделяющих идею давать всем людям в определенном штате/стране определенное количество денег через определенный срок. Гарантированный доход не требует никакой приемлемости; не надо быть слепым, инвалидом, безработным для того, чтобы пользоваться подобным доходом. Все люди получают определенную сумму денег в зависимости от материальных потребностей. Эта идея на протяжении своего существования носила разные названия. «Универсальный базовый доход», или «гарантированный доход» часто используемые названия. В 70-е в моде был термен «демогрант».

2) Кто поддерживает гарантированный доход? Люди, от которых вы этого не ожидаете. Самым ярым промоватором данной идеи в 20 веке был экономист Милтон Фридман. Он выступал за отрицательный подоходный налог в качесте замены государства всеобщего благоденствия. Многие лево-центристские экономисты поддерживали эту идею. Затем Эммануэль Саез и Джонатан Грубер, два влиятельных экономиста левого толка, заявили, что идеальная налоговая система должна включать в себя демогранта. Мартин Лютер Кинг младший продвигал эту идею в своей книге «Where to Go From Here: Chaos or Community?». Ричард Кловард и Францес Фокс Пивен, активисты и академики, написали в 1966 году статью в издании The Nation, в которой убеждали бедных людей сознательно участвовать в национальном движении, направленном на создание гарантированного дохода.
(Источник: SocialEast)

# ССЫЛКИ

– Блог города Ниспорены: https://nisporeni1618.wordpress.com/
– Презентация Виталия Спрынчанэ «Город Кишинев: вернем себе город назад!» доступна на vimeo. Видеозапись: https://vimeo.com/132923427
– Географ Брэдли Гаррет рассказывает о том, как мы можем защитить открытые городские пространства. В отличие от современного процесса бесконечно приватизирования городских пространств, защита общественных территорий необходима для выживания демократии.
– Фотографии из Нью Орлеанса, 10 лет после урагана Катрина. Ссылка: http://www.theguardian.com/cities/gallery/2015/jul/30/abandoned-new-orleans-hurricane-katrina-in-pictures
– История городов, как человеческих поселений в 50 картинках. Ссылка:http://www.theguardian.com/cities/ng-interactive/2015/jun/05/history-cities-50-buildings-interactive
– Города Манчестер и Лондон для защиты городской фауны благоустроили специальные пешеходные линии для уток. Ссылка: https://citiesintransition.eu/publication/sharethespace/
– Расследование The Guardian о том, как дикая фауна интегрируется в города. Ссылка: http://www.theguardian.com/cities/gallery/2015/jul/16/urban-wildlife-crossings-highways-bridges-in-pictures
– В некоторых испанских городах появились игровые площадки для пожилых людей. Цель площадок – позволить людям в возрасте сохранять активный образ жизни. Ссылка: http://www.upworthy.com/senior-citizens-like-to-have-fun-too-and-these-playgrounds-are-built-just-for-them?c=ufb1

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web

Tags : ,